x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Terapii complementare Arta de a nu face nimic

Arta de a nu face nimic

de Maria Coman    |    28 Dec 2020   •   19:09
Arta de a nu face nimic

Niksen – arta olandeză de a nu face nimic – nu este un lucru simplu, așa cum pare. Olga Mecking ne învață cum să fim leneși în timp ce ne simțim mai creativi, mai productivi și mai împliniți. Exact ca olandezii, considerați unii dintre cei mai fericiți oameni de pe Pământ, care trăiesc într-o țară în care relaxarea este parte din rutina zilnică. 

Niksen nu e o formă de meditație, nu e o stare de lene sau de plictiseală. Nu înseamnă să stai pe social media sau să te gândești ce să gătești pentru cină. Să niksenizezi e mai degrabă o alegere conștientă de a sta, de a nu face planuri. E alegerea de a nu face nimic. Niksen ne arată cum să luăm o pauză de la agitația de zi cu zi. 

Cu explicații de la experți internaționali în bunăstare și productivitate, această carte examinează știința din spatele conceptului niksen și motivele pentru care a nu face ceva poate ajuta mai mult decât ne imaginăm. 

O carte recomandată oricui se simte depășit sau epuizat, ceea ce probabil ni se întâmplă tuturor zilele acestea.

Apoi, v-aş povesti despre cu totul alt tip de viaţă, cel puţin aparent. Pentru orice persoană căreia îi place viața în aer liber sau care vrea să scape de limitările impuse de birou și de casă, această carte este alegerea perfectă – o poveste plină de inspirație despre evadare și aventură, despre dragostea pentru natură și dorința de a trăi o viață simplă.

În urmă cu 20 de ani, Markus Torgeby a renunțat la stilul de viață urban agitat și a ales traiul într-o cabană mică, așezată în mijlocul pădurilor din nordul Suediei. A trăit aici patru ani, în singurătate și într-o armonie perfectă cu natura. În prezent, el, soția sa Frida și cei trei copii ai lor trăiesc într-o casă pe care Markus a construit-o singur în vecinătatea locului în care odată a supraviețuit doar cu fulgi de ovăz, apă de izvor și ce a găsit în „cămara” pădurii. 

Ilustrată cu fotografii uluitoare făcute de Frida, Sub cerul liber este povestea călătoriei lui Markus, a trecerii sale de la o tinerețe grea la traiul solitar în pădure și, în final, la viața de familie. Torgeby este dovada puterii revitalizante a naturii, iar poveștile pe care le spune despre traiul sub cerul liber combină părerile sale filosofice și pline de inspirație cu sfaturi practice despre cum se aprinde un foc, despre cele mai bune tehnici de cioplire a buștenilor și despre cele mai bune metode de a căuta hrană. Deopotrivă un ghid practic despre cum să trăiești în natură și o reflecție despre nevoia umană de a stabili o legătură cu lumea naturală, Sub cerul liber este o exemplificare fermecătoare a modului în care dorința de a avea o existență simplă a ajutat un om să găsească mulțumire și să stabilească o legătură cu lumea din jurul lui. În plus, autorul vorbește cu multă simplitate despre lucrurile pe care le-a învățat din această experiență. 

Tot o lectură care ne dă de gândit şi reflectat este transcrierea dialogurilor radiofonice ale lui Erich Fromm din ultimele decenii ale vieții pe teme diverse: iubire, politică, bine și rău, agresivitate, plictiseala, interpretarea viselor. Cititorii vor putea descoperi discursul spontan al lui Fromm, care își lasă inima să vorbească odată cu mintea, eliberat de restricțiile limbajului scris, provocându-ne să medităm la teme importante ale vieții și să o iubim. 

Erich Fromm (1900–1980), sociolog și psihanalist, s-a format în cadrul Școlii de la Frankfurt, pentru ca în 1933 să emigreze în SUA. Din cărțile sale traduse la Editura Trei, amintim: Arta de a iubi, Budismul Zen și psihanaliza, Arta de a fi, Anatomia distructivității umane, Omul pentru sine, Sufletul omului și Limbajul uitat. „Dacă ne întrebăm astăzi cum își imaginează omul modern paradisul..., viziunea sa va fi aceea a unui magazin imens unde găsește de toate și unde va avea mereu destui bani să cumpere nu numai tot ce dorește, dar, de asemenea, cu puțin mai mult decât vecinul. Aceasta este parte din sindrom: sentimentul propriei valori se bazează pe cât de mult are omul respectiv. Și dacă vrea să fie cel mai bun, trebuie să aibă cel mai mult” - Erich Fromm.

Şi, ca să începem anul pe un ton optimist, vă recomand şi Botanistul Euforic. Sake a început cu un bob de orez. Scotch-ul s-a născut din orz, tequila, din agave, romul, din trestia-de-zahăr, iar bourbonul, din porumb. Vi s-a făcut sete? În Botanistul euforic, Amy Stewart explorează varietatea amețitoare de plante, flori, copaci, fructe și ciuperci de care s-au folosit oamenii de-a lungul secolelor – cu ingeniozitate sau din pură disperare – pentru a le transforma în alcool. Dintre toate plantele care sunt fermentate și distilate, unele sunt periculoase, altele sunt de-a dreptul bizare și una datează de pe vremea dinozaurilor, dar fiecare aduce o contribuție culturală unică la tradițiile și istoria noastră globală când vine vorba despre băuturi. Această combinație fascinantă dintre biologie, chimie, istorie, etimologie și mixologie – care conține peste 50 de rețete de băuturi și sugestii de cultivare pentru grădinari – vă va face să fiți cel mai popular oaspete la orice petrecere cu cocktailuri.

×