Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Explicația valului de infectări: COVID a fost chemat la muncă

Autor: DIANA SCARLAT
12 Oct 2020

Imaginile terifiante de la metroul bucureștean, care arată cum mii de oameni se îmbulzesc, zilnic, nerespectând nicio măsură de prevenție pentru combaterea răspândirii virusului, au la bază încălcarea, de către angajatori, a convențiilor inițiale. Dacă la începutul pandemiei s-a vorbit despre necesitatea modificării programului de lucru, astfel încât să nu mai circule toate persoanele active pe piața forței de muncă la aceleași ore, cu mijloacele de transport în comun, sfârșitul verii a adus întoarcerea la programul anterior lunii martie, ca și cum virusul ar fi dispărut.

 

Oamenii nu înțeleg, pe bună dreptate, de ce s-a luat decizia închiderii restaurantelor și a teatrelor, care nu erau frecventate de foarte multă lume în perioada asta, în timp ce la metrou, în autobuze, tramvaie este aglomerație tot timpul. Mai ales că, din septembrie, angajatorii au revenit la programul de lucru normal.

 

Pericolul n-a trecut

Nu s-a mai ținut cont de programul organizat, astfel încât oamenii să nu ajungă simultan la locurile de muncă și mai ales să nu circule cu mijloacele de transport în comun la aceleași ore, mai ales în București și în orașele mari. În vară, se vorbea deja despre „întoarcerea la muncă” a angajaților, adică revenirea  la programul normal, anterior pandemiei, ca și cum pericolul ar fi trecut. În timp ce se încearcă aruncarea vinovăției pe vacanțele românilor, care s-ar fi relaxat prea mult, de fapt vedem în fiecare zi că aglomerațiile se produc în spațiile frecventate, nu de plăcere, ci de nevoie, pentru că oamenii trebuie să ajungă la locurile lor de muncă.

 

Decizii contradictorii

Deși, în luna martie, toți angajatorii – de la stat sau de la privat – au declarat că vor lua toate măsurile pentru a proteja angajații, din septembrie au reluat toți vechile obiceiuri, fără să anunțe sau să explice pe ce se bazează deciziile lor, în condițiile în care numărul contaminărilor era în creștere. Nici autoritățile nu au intervenit, măcar pentru a le atrage atenția, dacă nu pentru a le impune respectarea programului de lucru de acasă sau cu prezența fizică la birou conform unui orar bine calculat, astfel încât să nu se creeze haos, mai ales în Capitală. O altă contradicție a momentului, legată în principal de București, este încurajarea folosirii mijloacelor de transport în comun, pentru fluidizarea traficului, deși se cere, în același timp, respectarea distanței de cel puțin doi metri între persoane – lucru care nu se poate întâmpla într-un autobuz sau într-un metrou aglomerat.

 

Supermarketuri aglomerate

De asemenea, situația creată în primele zile ale lunii martie, când oamenii se îmbulzeau la câteva hypermarketuri, pentru a-și face provizii, dar alte mii de magazine de cartier și piețe agroalimentare erau goale, se poate observa acum, când cei mai mulți români își fac în același timp cumpărăturile, în aceleași hypermarketuri, de obicei după ce termină programul de lucru. Adică la aceleași ore, în fiecare zi. Fenomenul aglomerării acestor spații comerciale are la bază tot programul de lucru al angajaților, care a suferit o „relaxare” - adevărata relaxare despre care se vorbește ca fiind generatoare a creșterii numărului de contaminări. În timp ce autoritățiile amenință cu revenirea la lockdown, angajații se simt amenințați de criza economică anunțată, astfel încât sunt puțini cei care-și permit să ceară o modificare a programului de lucru, pentru a nu se-mbulzi la metrou sau în autobuz.

 

Mulți dintre angajatorii care au scurtat programul de lucru au tăiat și din salarii – inclusiv la stat. De aceea, mulţi dintre angajați au preferat să riște contaminarea cu SARS-CoV-2 și să meargă la locurile de muncă, la program normal, decât să câștige mai puțin sau să fie concediați.

 

 

Autoritățile puteau măcar recomanda menţinerea programului de lucru din lunile de lockdown.

 

 

 

Ultima oră
Alte titluri din: Social
Sfaturi ca să nu o iei razna de frica SARS-CoV-2 Sfaturi ca să nu o iei razna de frica SARS-CoV-2
Istorie de recuperat: arhiva „Foto Sárdi” Istorie de recuperat: arhiva „Foto Sárdi”
Mai multe titluri din: Social
Antena3.ro Rugăciunea pe care Arsenie Boca o rostea în fiecare sâmbătă. Face minuni!
Libertatea.ro Mărturia zguduitoare a soției unui fost poliţist decedat de COVID: „A murit de frică. De frică a...
A1.ro Vulpița și Viorel au deschis ușa casei lor unei vecine dornice să-i ajute. Aceasta a venit cu o propunere de nerefuzat
IncomeMagazine.ro Înregistrarea în scop de TVA a societăților din România se complică din nou
Observator.ro Bătaie în trafic, la Galaţi. Doi şoferi s-au dezbrăcat, apoi şi-au împărţit pumni şi picioare