Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Iohannis, palmă cumplită pentru PNL. Dacian Cioloș, desemnat de președinte să formeze un nou guvern

Autor: ION ALEXANDRU
12 Oct 2021

Lovitură de teatru din partea președintelui Klaus Iohannis, la finalul unei zile cu discuții maraton la Palatul Cotroceni. Dacian Cioloș, președintele USR, a fost nominalizat în funcția de candidat pentru funcția de prim-ministru, în ciuda faptului că demiterea Guvernului Cîțu a fost posibilă cu voturile celor 80 de parlamentari progresiști. Trei variante de premier se aflau, aseară, pe masa președintelui Klaus Iohannis. Prima este cea făcută de USR, în persoana lui Dacian Cioloș. A doua este cea făcută de AUR, în persoana independentului Călin Georgescu, iar, la finalul zilei, a venit și propunerea-șoc a celor de la UDMR, care îl propun pe Kelemen Hunor. Acesta din urmă vorbește despre un guvern care să stea în funcție timp de șase luni, pentru depășirea crizei.

 

PNL, care a avut o oră la dispoziție pentru consultările de la Palatul Cotroceni, a ieșit după 30 de minute. Oficial, liberalii nu au prezentat niciun nume de premier, iar Florin Cîțu susține că i-a spus președintelui că, în acest moment, în Parlamentul României este deja constituită o majoritate „confirmată și votată”, formată din PSD, AUR și USR. „Vom face o propunere de premier atunci când vom reuși să constituim o majoritate parlamentară în jurul PNL. Însă, odată ce USR a votat o moțiune de cenzură pentru a demite guvernul liberal, PNL nu mai poate sta la aceeași masă cu cei de la USR”, a precizat Florin Cîțu, imediat după întâlnirea cu președintele României. Surse politice precizează că președintele le-a transmis celor de la PNL că nu își mai dorește USR la guvernare, însă i-a îndemnat să redeschidă dialogul cu formațiunea condusă de Dacian Cioloș.

PSD s-a prezentat la Palatul Cotroceni cu propunerea convocării alegerilor parlamentare anticipate, dar cu constituirea unui guvern de specialiști care să conducă Executivul până în primăvara anului viitor. De asemenea, social-democrații i-au prezentat lui Klaus Iohannis un set de zece măsuri pe care un Cabinet sau chiar Parlamentul, în lipsa unui guvern, să le ia imediat pentru depășirea crizei economice și sociale, precum și pentru combaterea cât mai eficientă a pandemiei. PSD arată că, în acest moment, nu are o majoritate parlamentară care să-i permită să facă o propunere de prim-ministru, motiv pentru care singura soluție pe termen mediu pentru ieșirea din blocaj rămân alegerile anticipate. Dar social-democrații sunt dispuși să negocieze inclusiv cu PNL. La consultări, Klaus Iohannis nu le-a cerut celor de la PSD să facă o propunere de premier și le-a precizat că nu a fost consultat de premierul Cîțu cu privire la modul în care urmau să fie împărțite către primari banii din Fondul de rezervă.

 

USR a stat 40 de minute, deși avea alocate două ore

USR, care a avut alocate două ore de consultări, a ieșit din Palatul Cotroceni după 40 de minute. Formațiunea progresistă l-a propus pe Dacian Cioloș pentru funcția de premier al unui guvern USR-PNL-UDMR, refăcându-se astfel coaliția de guvernare din decembrie 2020. USR exclude să facă parte dintr-un guvern condus de Florin Cîțu. Întâlnirea a fost una tensionată, deoarece din delegația USR a făcut parte și fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, cel a cărui demitere a condus la ieșirea USR de la guvernare, pe care Klaus Iohannis l-a ignorant cu desăvârșire în timpul acestor întâlniri.

AUR, care a avut la dispoziție 30 de minute, timp în care aceștia i-au propus președintelui convocarea alegerilor, anticipate, un guvern de specialiști, condus de Călin Georgescu, care să organizeze aceste alegeri, fiind, în opinia lor, singura  soluție în acest moment, George Simion a precizat, după consultări, că, dacă Iohannis nu vine rapid cu un nume de premier și dacă nu-i cere lui Florin Cîțu demisia din funcția de premier interimar, „se va merge până la capăt inclusiv cu procedura de suspendare a președintelui”.

 

Plângere penală împotriva lui Cîțu, Hunor și Vîlceanu, chiar în timpul dezbaterilor de la Cotroceni

Partidul Social Democrat a depus, ieri, o plângere penală la DNA împotriva lui Florin Cîțu, Kelemen Hunor, Cseke Atilla și Dan Vîlceanu pentru modul în care au fost distribuiți aproape un miliard de lei către primari. Cei patru sunt acuzați de abuz în serviciu și constituirea unui grup infracțional organizat. 

Din documentul înaintat procurorilor, reiese că,  prin decizia privind alocarea unor sume din Fondul de Rezervă Bugetară la dispoziția Guvernului, pentru unele autorități locale, „făptuitorii au dispus alocarea arbitrară a peste 1.010.990 mii lei”. Conform plângerii, criteriul avut în vedere a fost unul ilicit, și anume apartenența la o anumită entitate politică, nicidecum interesul public sau necesitățile financiare reale determinate de factori obiectivi, ci doar interesul unui grup restrâns de persoane”.

 

 

Întâlnire de taină la Vila Lac între Cîțu și susținătorii săi din Parlament

 

Președintele PNL, Florin  Cîțu, și-a convocat, aseară, la Vila Lac, apropiații din partid, la o ședință cu ușile închise, pentru a discuta despre planul pe care liberalii îl vor derula în perioada următoare. Surse politice arată că discuțiile se vor axa pe o posibilă renunțare a PNL de a-l impune, în continuare, pe Florin Cîțu în funcția de premier, deoarece este evident, în acest moment, că nici USR, nici PSD, partide fără de care nu poate fi constituit un Executiv PNL, nu agreează această variantă. 

În calcul sunt luate trei nume din PNL care ar putea să fie aruncate pe masa lui Klaus Iohannis, în cazul în care blocajul va fi de netrecut. Este vorba despre Lucian Bode, prim-vicepreședinte al partidului, ministru interimar al Internelor și al Justiției, secretarul general al PNL și ministru interimar al Finanțelor și al Transporturilor, Dan Vîlceanu, Nicolae Ciucă sau chiar Rareș Bogdan. Aceleași surse arată că întâlnirea ar fi urmat să atingă și un subiect sensibil din interiorul partidului, respectiv testarea numărului de parlamentari care rămân alături de echipa Cîțu, întrucât există zvonuri potrivit cărora Ludovic Orban ar fi contactat deja mai mulți senatori și deputați PNL, pe care ar fi reușit să-i atragă de partea sa din tabăra actualului președinte.

 

 

Șapte ani de crize politice. Toate au avut un singur punct comun: Iohannis și-a dorit un „guvern al meu”

Actuala criză guvernamentală este ultima dintr-un lung șir de crize politice care a debutat odată cu alegerea președintelui Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, la finalul anului 2014. Toate aceste crize politice au un singur element comun, respectiv dorința președintelui României de a avea un “guvern al meu”. Dorință pe care Klaus Iohannis și-a expus-o fără echivoc chiar în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din anul 2014, când, la Palatul Victoria, se afla Executivul condus de Victor Ponta, contracandidatul său de la vremea respectivă.

Plecând de la această dorință, România a cunoscut crize politice pe bandă rulantă, timp de șapte ani. În 2015, Iohannis a cerut, aproape neîncetat, demisia Guvernului Ponta, iar opoziția parlamentară de la acel moment chiar a încercat de două ori să demită Executivul, prin moțiune de cenzură. Demisia lui Ponta a survenit în urma tragicului eveniment de la Clubul Colectiv și după ce ONG-urile au scos câteva zeci de mii de oameni în stradă. Plecarea lui Victor Ponta de la Palatul Victoria a fost rezumată de către Iohannis printr-o propoziție care a rămas antologică: „A fost nevoie să moară oameni, pentru ca această demisie să se producă”.  

În luna noiembrie a anului 2015, Iohannis și-a instalat, cu voturile PNL și PSD, primul „guvern al meu”, condus de Dacian Cioloș și de oameni care, astăzi, fac parte din USR. Iar, după un an de non-combat la adresa propriului său Executiv, Klaus Iohannis a precizat, în campania electorală pentru alegerile parlamentare din toamna anului 2016, că Guvernul tehnocrat nu a fost „guvernul meu”. 

 

 

Încăpățânarea prezidențială a condus la câștigarea de către PSD a alegerilor, în 2016

Rezultatul acestui război politic, dar mai ales modul în care Dacian Cioloș a guvernat au condus la un scor istoric pe care PSD l-a obținut în alegerile parlamentare din decembrie 2016 – peste 46 la sută. Împreună cu ALDE, partid condus de Călin Popescu Tăriceanu, din care au făcut parte membrii importanți ai PNL care nu au fost de acord cu fuziunea cu PDL, social-democrații au obținut majoritatea absolută în Parlamentul României. Președintele Klaus Iohannis a fost total nemulțumit de acest rezultat electoral și a declarat, la propriu, război noii majorități. Iar lucrurile s-au văzut chiar imediat după alegeri, când șeful statului a refuzat, fără să motiveze, să nominalizeze pentru funcția de premier desemnat propunerea înaintată de cei de la PSD și ALDE.

Abia după Revelion, în ianuarie 2017, Iohannis l-a desemnat, printr-un SMS, pe Sorin Grindeanu să formeze guvernul. Iar, imediat după instalarea acestuia la Palatul Victoria, președintele a început războiul de uzură cu PSD, război care s-a încheiat odată cu alegerile parlamentare din anul 2020. De la episodul „elefantului” din clădirea Guvernului, la episodul „gecii roșii”, protestele de stradă, acest război s-a acutizat. Peste dorința lui Iohannis de a da jos Cabinetul PSD s-a suprapus chiar planul PSD de a-și demite propriul Guvern, fapt realizat în vara anului 2016, prin moțiune de cenzură. Pentru că PSD și ALDE aveau încă majoritatea confortabilă în Parlament, Iohannis s-a văzut nevoit să-l nominalizeze pe Mihai Tudose să formeze noul Executiv.

 

 

Război total cu majoritatea parlamentară

Anul 2018 a debutat, de asemenea, cu o nouă criză guvernamentală, când Mihai Tudose a demisionat. Iohannis a desemnat-o, atunci, pe Viorica Dăncilă, însă, așa cum a declarat, a fost și pentru ultima dată când mai numea un premier de la PSD. Atacurile prezidențiale la adresa partidului de guvernământ s-au accentuat, Iohannis folosind toate mijloacele pe care le-a avut la îndemână pentru a bloca guvernarea. De la protestele de stradă, la atacarea la CCR a majorității legilor adoptate de Parlament, scena politică a arătat precum un teatru de război. Teatru care a prins conturul realității în data de 10 august 2018, în timpul protestelor din Piața Victoriei. 

În 2019, planul prezidențial era acela de a scoate, în sfârșit, PSD de la guvernare, pentru că urmau alegeri europarlamentare și prezidențiale. Un an de război total, soldat cu condamnarea liderului PSD, Liviu Dragnea, cu ruperea coaliției de guvernare, cu refuzul lui Iohannis de a desemna  miniștri în posturile rămase fără conducători și cu o moțiune de cenzură care a avut loc în 10 octombrie și care a condus la demiterea Guvernului. În sfârșit, președintele și-a instalat, în luna noiembrie, “guvernul meu”, condus  de Ludovic Orban. Care a organizat alegerile prezidențiale câștigate, în al doilea tur, de către Klaus Iohannis. Un guvern de sacrificiu, care trebuia să pregătească alegerile parlamentare anticipate. Alegeri care, astăzi, nu mai sunt dorite de președinte.

 

În 2020, voia anticipate. În 2021, consideră că anticipatele nu rezolvă nimic

Anul 2020 a debutat sub acest spectru. În februarie, PSD a depus și a reușit trecerea moțiunii de cenzură. Pentru a forța alegerile anticipate, Klaus Iohannis l-a renominalizat, în aceeași zi, pe Ludovic Orban, să formeze un guvern. Până la finalul perioadei de negocieri politice, Orban a renunțat la acest mandat, președintele nominalizându-l pe Florin Cîțu drept premier desemnat. Criza politică s-a încheiat în ziua în care Parlamentul trebuia să exprime un vot, candidatul fugind, pur și simplu, din sala de Plen. Iohannis l-a numit a treia oară pe Ludovic Orban, renunțând la alegerile anticipate. Iar Parlamentul, care l-a demis pe Orban, l-a reinstalat pe Orban.

A urmat criza sanitară, generată de pandemia de Covid-19, cu două luni de stare de urgență, alte câteva luni de stare de alertă și campaniile electorale aferente alegerilor locale și parlamentare. Președintele României a devenit principalul catalizator al campaniei PNL, atacurile la adresa PSD fiind zilnice, la oră fixă. Ambele rânduri de alegeri, însă, au fost câștigate de cei de la PSD. Chiar dacă au obținut cel mai mare scor la alegerile din 6 decembrie, Iohannis nu a desemnat persoana nominalizată de social-democrați pentru a forma guvernul. În paralel, Ludovic Orban a demisionat. Criza s-a încheiat odată cu instalarea noului Parlament, încropirea Coaliției PNL-USR-UDMR și cu Florin Cîțu premier. 

 

 

Agentul electoral al lui Florin Cîțu

Ceea ce trebuia să însemne sfârșitul crizelor politice, odată cu instalarea Guvernului de coaliție, a însemnat, pentru anul 2021, o nouă criză guvernamentală, cea pe care România o parcurge astăzi. Conflictele dintre PNL și USR, conflictele dintre ministrul Justiției de la USR și Klaus Iohannis, alegerile interne din PNL au condus, după alegerea lui Florin Cîțu în funcția de președinte al PNL, la ruperea coaliției și la moțiunea de cenzură prin care Florin Cîțu a fost demis.

Ultima oră
Pe aceeasi temă
La numai un an distanță de la ultimele alegeri, Iohannis a schimbat placa „Pesedee” cu „Useree” La numai un an distanță de la ultimele alegeri, Iohannis a schimbat placa „Pesedee” cu „Useree”
Efectul post-moțiune. Niciun partid nu vrea să se alieze cu altul, pentru a forma un nou guvern  Efectul post-moțiune. Niciun partid nu vrea să se alieze cu altul, pentru a forma un nou guvern 
Alte titluri din: Politică
Marian Neacșu, propus secretar general al guvernului. Ciolacu: Îmi asum această numire Marian Neacșu, propus secretar general al guvernului. Ciolacu: Îmi asum această numire
„Legea turnătorului la locul de muncă”, pregatită de USR și la stat, și privat „Legea turnătorului la locul de muncă”, pregatită de USR și la stat, și privat
Mai multe titluri din: Politică
Antena3.ro "Băutura zeilor" energizează şi readuce buna dispoziţie. Sunt indicate 2-3 cești pe zi
Libertatea.ro Apropiații unui italian însurat cu o româncă: „Păi, ăia, românii, vin aici la muncă și te duci acolo la ei?! Tu ai minte?”
A1.ro De ce nu au participat Lidia Buble și Mihai Petre la ediția specială de la Chefi la cuțite: „Mi-ar fi plăcut să fiu acolo”
Observator.ro LOTO 6/49 - joi 27 mai 2021. Avem numerele câștigătoare la tragerile loto