Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ucraina, noul cap de pod al ofensivei SUA contra Rusiei

Autor: ŞERBAN MIHăILă
01 Apr 2021

Imediat după ce noul șef al Casei Albe a fost de acord cu afirmația că liderul de la Kremlin este un „criminal”, iar administrația de la Washington a adoptat noi sancțiuni contra Moscovei ca urmare a întemnițării opozantului Alexei Navalnîi, oficialitățile ruse au dedus că președintele SUA, Joe Biden, este pregătit să intensifice și ajutorul militar acordat Ucrainei. Mai mult, încurajat de poziția dură a lui Biden față de expansionismul Rusiei și presupusul amestec al Kremlinului în chestiuni interne ale unor state occidentale, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a invitat din nou Ucraina să intre în alianța militară transatlantică, întărind astfel bănuielile rușilor asupra unei presupuse intenții americane de a transforma teritoriul ucrainean într-un cap de pod al luptei contra Rusiei. 

 

Surse oficiale de la Moscova vorbesc tot mai mult, în ultima vreme, despre „intenția” președintelui Biden de a reaprinde conflictul ucrainean, intensificând ajutorul militar acordat Kievului. Acuzația a explodat, după ce presa a relatat că nava americană de transport „Ocean Glory” a început descărcarea a 350 de tone de echipament militar, inclusiv de vehicule tactice, în portul ucrainean Odesa. Potrivit agenției ucrainene de știri Dumskaya, vasul american a adus cel puțin 35 de vehicule militare „Humvee” pentru forțele naționale ale Ucrainei. Livrarea echipamentului de luptă a avut loc la un interval extrem de apropiat de semnarea, de către președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a unui decret care dă undă verde armatei Ucrainei pentru recapturarea Crimeei și a orașului Sevastopol, anexate de Rusia în 2014. Armata a primit ordinul de a recurge la „războiul hibrid” pentru a reocupa teritoriile pierdute, iar acest lucru a fost interpretat la Moscova drept o declarației de război făcută Rusiei de către Ucraina. Concomitent, liderii de la Kiev au făcut o inspecție-surpriză la unitățile militare din Donbas, declanșând  speculațiile pe tema reaprinderii conflictului din regiune, iar trei posturi ale opoziției din Ucraina au fost cenzurate. Imediat, rușii au dedus că Zelenski nu face toate aceste lucruri de capul lui, fără a avea în spate un sprijin puternic, subordonându-și astfel politica războiului purtat de SUA și NATO împotriva Rusiei. 

Bănuielile Moscovei

Moscova își bazează probabil bănuielile pe faptul că aderarea Ucrainei la NATO și la UE este visul neoconservatorilor americani, precum Victoria Nuland, nominalizarea Casei Albe la funcția de subsecretar de Stat pentru Afaceri Politice, și a neoliberalilor conduși de însuși Biden. De altfel, actualul lider american a răspuns de Ucraina, în perioada când ocupa funcția de vicepreședinte al SUA, în timpul președinției lui Barack Obama. Tot în această perioadă, fiul lui Biden, Hunter, a intrat în conducerea unei companii private ucrainene de petrol și gaze. După anexarea Crimeei de către Rusia, strategia administrației Obama, sprijinită de numeroase organizații internaționale, precum Forumul Economic Mondial, a fost intensificarea legăturilor dintre NATO și UE cu Kievul, în vederea extinderii influenței blocurilor transatlantic și european până la porțile Rusiei. Obiectivele acestei strategii erau destul de clare – oprirea ambițiilor expansioniste ale Moscovei și zădărnicirea visului Kremlinului de a realiza Uniunea Euroasiatică, prin crearea unui cap de pod cât mai aproape de granițele Rusiei. În prezent, Biden pare dispus să reia politica SUA față de Rusia, inclusiv în Ucraina, din perioada administrației Obama. El a exprimat deja critici virulente, atât la adresa expansionismului global al Rusiei, cât și a presupusului amestec al Kremlinului în chestiuni interne ale unor state occidentale, dând de înțeles că îl consideră pe Putin unul dintre principalii săi adversari. Încurajat de poziția dură a lui Biden, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lansat, la rândul său, în direcția Moscovei, o serie de cuvinte provocatoare, invitând din nou Ucraina, la jumătatea lunii februarie, să intre în alianța militară transatlantică. Mai mult, Stoltenberg s-a întâlnit în ultima perioadă cu o serie de oficialități de la Kiev. De cealaltă parte, atât Moscova, cât și președintele Putin susțin de mai multă vreme că intrarea Ucrainei în NATO ar constitui încălcarea flagrantă a unei „linii roșii” și dau de înțeles că acest scenariu ar declanșa, foarte probabil, un război regional major. „Extinderea infrastructurii NATO mai aproape de frontierele noastre constituie pentru noi o amenințare directă la adresa securității naționale, iar reacția ar fi extrem de negativă!”, avertiza, de altfel, încă din 2018, președintele Putin. 

 

„Nord Stream 2”, motiv ascuns?

O eventuală reluare imediată a tensiunilor în estul Ucrainei ar putea determina SUA și aliații lor europeni să adopte rapid noi măsuri dure contra Moscovei, iar una dintre principalele ținte ale sancțiunilor ar fi chiar controversatul gazoduct rusesc „Nord Stream 2”, care ar urma să aducă gaze din Rusia direct în Germania, pe sub Marea Baltică. Condus de colosul rus „Gazprom”, proiectul „Nord Stream 2”, în valoare de 11 miliarde de dolari, a fost primit încă de la început cu critici virulente, atât de către SUA, cât și de numeroase state europene, care consideră inițiativa o amenințare majoră la adresa securității energetice din Europa și o strategie prin care Kremlinul încearcă să dezbine UE. Gazoductul crește la un nivel periculos dependența energetică a continentului față de Moscova, în condițiile în care aproximativ 20 la sută din proviziile de gaze de pe piețele europene provin din Rusia. „Nord Stream 2” este un rival de temut și pentru transporturile americane de gaze naturale lichefiate. În plus, în cazul Ucrainei, stat ocolit de gazoduct, dezvoltarea proiectului readuce Kievul în siajul Rusiei și anulează instrumentul de negociere a tranzitului terestru al gazului rus pe teritoriul ucrainean, lăsând bugetul țării fără aproximativ trei procente din PIB. Viktor Zubkov, președintele comitetului director al „Gazprom”, acuza, săptămâna trecută, că, în condițiile în care proiectul e gata în proporție de 92% și va fi terminat anul acesta, scopul lui Biden este acela de a opri „Nord Stream 2”, iar SUA i-au luat acum la ochi pe toți cei care contribuie la finalizarea gazoductului. 

 

Tensiuni la graniță!

Rezultatul tensiunilor din ultimele zile nu a întârziat să apară. Rusia masează în prezent forţe militare în apropiere de frontierele Ucrainei dinspre sud, est şi nord, a avertizat, marţi, comandantul şef al armatei ucrainene, general-colonelul Ruslan Homceak, citat de Reuters. El a adăugat că Moscova dispune, la ora actuală, de efective de 32.700 de soldați în Crimeea, în timp ce ofiţerii săi comandă efective de 28.000 de militari separatişti staţionaţi în teritoriile ocupate temporar în estul Ucrainei. Homceak i-a mai acuzat pe rebelii proruşi separatişti din estul ţării, sprijiniţi de Moscova, de încălcarea sistematică a armistiţiului din Donbas, convenit în iulie 2020. 

 

Ucraina şi Rusia îşi pasează una alteia responsabilitatea pentru escaladarea violenţei în conflictul care, potrivit Kievului, s-a soldat deja cu circa 14.000 de morţi din 2014.

 

Ultima oră
Pe aceeasi temă
Chinezii devin tovarăși la cataramă cu rușii, nord-coreenii și iranienii. Alianța contra Occidentului Chinezii devin tovarăși la cataramă cu rușii, nord-coreenii și iranienii. Alianța contra Occidentului
Luna, noul „Vest Sălbatic” pentru China, Rusia și SUA Luna, noul „Vest Sălbatic” pentru China, Rusia și SUA
Alte titluri din: Externe
Relaţiile sentimentale şi sociale ar putea fi interzise condamnaţilor pe viaţă din Danemarca Relaţiile sentimentale şi sociale ar putea fi interzise condamnaţilor pe viaţă din Danemarca
Australia: Ciocniri între poliţie şi protestatarii anti-lockdown Australia: Ciocniri între poliţie şi protestatarii anti-lockdown
Mai multe titluri din: Externe
Antena3.ro Angajări Poliţia de Frontieră 2021. Sute de posturi prin încadrare directă
Libertatea.ro Ce factori cresc riscul să faci COVID-19 chiar dacă ai fost vaccinat complet
A1.ro Asia Express - Drumul Împăraților. Care sunt regulile din sezonul 4 pe care trebuie să le respecte concurenții
Observator.ro LOTO 6/49 - joi 27 mai 2021. Avem numerele câștigătoare la tragerile loto