Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Șeful NATO distruge „concurența”. Stoltenberg atacă armata europeană

Autor: ŞERBAN MIHăILă
07 Oct 2021

Pe fondul frustrării și a confuziei tot mai mari manifestate de aliații europeni din cauza retragerii precipitate și haotice a trupelor americane din Afganistan, precum și a scandalului submarinelor, prin care SUA i-au lăsat pe francezi fără un contract de 56 de miliarde de euro, secretarul  general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a deplasat la Washington, în încercarea de a astupa prăpastia creată între administrația Biden și Uniunea Europeană. Cu medierea legăturilor transatlantice în fișa postului, șeful celui mai puternic bloc militar al planetei s-a străduit să scoată în evidență unitatea încă existentă în rândurile aliaților, arătând cu degetul spre Rusia, dușmanul tradițional al NATO, dar și spre China, noul inamic care se profilează amenințător. Cu toate acestea, Stoltenberg a desființat conceptul creării unei armate europene independente, despre care consideră că ar diviza Alianța. 

 

 

Instalarea lui Joe Biden la Casa Albă a adus în rândul aliaților europeni ai SUA speranța că NATO va recâștiga din importanța pierdută în timpul mandatului fostului președinte american, Donald Trump, care considera blocul militar transatlantic „depășit”, dând de înțeles că, în ultimă instanță, America ar putea părăsi această organizație. Veșnicele reproșuri aduse de Trump europenilor pentru contribuția insuficientă la bugetul alianței, precum și relațiile personale tensionate ale fostului președinte american cu o serie de lideri de pe bătrânul continent aduseseră contactele dintre SUA și Europa la cel mai coborât nivel înregistrat după cel de-al Doilea Război Mondial. În perioada 2017-2021, crearea unei armate europene și conceptul de „autonomie strategică” au devenit, astfel, un laitmotiv pentru Bruxelles. În aceste condiții, inaugurarea mandatului lui Biden, în ianuarie 2021, a fost privită de către UE drept un moment de mare ușurare, când un fost star de reality-show cu accente de egocentrism era înlocuit de un președinte care avea deja în spate decenii de experiență diplomatică și care era înconjurat de consilieri lăudați pentru competența și profesionalismul lor. Retragerea din Afganistan i-a lăsat însă fără replică pe aliații lui Biden. Ei au realizat brusc nu numai faptul că favoritul lor a urmat linia politică trasată de Trump pentru țara din Asia Centrală, dar a și agravat consecințele acestei strategii, gestionând defectuos operațiunea de retragere, fără a ține cont de părerea nimănui. Evacuarea precipitată și haotică a SUA a provocat un val de confuzie și frustrare în rândul aliaților europeni ai americanilor. Ei par să fi realizat, pentru a mia oară, că NATO a fost absorbită în totalitate de către administrația de la Washington, care ia toate deciziile majore în mod unilateral, după consultări de complezență cu aliații săi. La scurt timp după nemulțumirea generală a europenilor pentru retragerea din Afganistan, a urmat scandalul submarinelor. Guvernul de la Paris a acuzat SUA și Australia că au mințit în privința ruperii unui contract de 56 de miliarde de euro, prin care australienii ar fi trebuit să cumpere submarine convenționale din Franța. Decizia Australiei de a anula înțelegerea, în favoarea achiziționării de submarine americane cu propulsie nucleară, a înfuriat administrația franceză și l-a determinat pe președintele Emmanuel Macron să-i recheme pe ambasadorii Franței de la Washington și Canberra, într-un gest fără precedent.

 

Mediere, prin invocarea pericolului „extern”

 

Pe fondul acestor tensiuni transatlantice neșteptate, Jens Stoltenberg și-a început, în această săptămână, misiunea de pacificare între aliați, printr-o deplasare la Washington. De aici, el i-a asigurat pe europeni că retragerea trupelor internaționale din Afganistan a avut loc după ce SUA s-au consultat cu aliații lor. „Idea că SUA nu s-au consultat în această privință este greșită!”, a afirmat Stoltenberg, într-un discurs susținut la Universitatea Georgetown din Washington. Apoi, el a declarat că ar fi o greșeală ca cineva să considere că evacuarea trupelor din Afganistan și tensiunile apărute în ultima vreme între SUA și Franța au slăbit NATO. În schimb, el i-a avertizat pe vechii și noii dușmani ai blocului militar transatlantic că Alianța Nord-Atlantică va rămâne unită și va acționa cu determinare contra amenințărilor existente la adresa sa. Stoltenberg a invocat pericolul crescând reprezentat de China, împotriva căreia a sugerat că ar trebui concepută o strategie specială. „China are cel de-al doilea cel mai mare buget de apărare al lumii. Chinezii investesc masiv în noi sisteme militare, inclusiv în arme nucleare cu rază lungă de acțiune. Mă aștept ca următorul nou concept strategic al NATO să reflecte o poziție mult mai cuprinzătoare și unită în privința abordării relației cu China”, a spus el. Stoltenberg și-a păstrat însă cea mai dură parte a discursului său pentru Rusia. El a avertizat că relațiile dintre NATO și Kremlin se află „în punctul cel mai de jos, de la sfârşitul Războiului Rece”, iar Moscova a devenit tot mai „agresivă” pe plan extern şi din ce în ce mai „represivă” pe plan intern, crescându-și „semnificativ” cheltuielile militare. Ca punct de cotitură al tensionării acestor relații, Stoltenberg a menţionat „anexarea ilegală” a Peninsulei Crimeea de către Rusia, în 2014, şi „destabilizarea care a continuat în estul Ucrainei”. Deși a respins ideea că Moscova ar avea un cuvânt de spus în privința opririi extinderii NATO, secretarul general a refuzat să ofere un termen pentru eventualele aderări ale Ucrainei și Georgiei la Alianța Nord-Atlantică. 

 

Fără structuri paralele!

 

„Ceea ce s-a întâmplat demonstrează că Europa trebuie să-și dezvolte mult dezbătuta «autonomie strategică» pentru a face față provocărilor care, în cele din urmă, ne afectează pe toți!”, declara Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă și Securitate, la mijlocul lui august, imediat după izbucnirea haosului din Afganistan. În schimb, Stoltenberg a criticat, marţi, la Washington, ţările care doresc să consolideze apărarea europeană, subliniind că a crea structuri „concurente” cu NATO riscă să slăbească şi să divizeze Alianţa Nord-Atlantică. „Înţeleg că Franţa este dezamăgită”, după ce Canberra a rupt un uriaş contract de achiziţie a unor submarine franceze, a spus el. „Nu cred însă în nicio încercare de a realiza ceva în afara cadrului NATO sau de a concura sau de a duplica NATO, deoarece NATO rămâne piatra de temelie pentru securitatea europeană și pentru cea nord-americană”, a spus el. „Aliaţii NATO sunt de acord asupra obiectivului nostru general, care este acela că trebuie să rămânem uniţi. Orice încercare de a slăbi legătura transatlantică prin crearea de structuri alternative, spunând că ne putem descurca singuri, nu numai că va slăbi NATO, ci va diviza şi Europa”, a adăugat el. În acest context, Stoltenberg a afirmat că 80% din cheltuielile de apărare NATO au fost asigurate de ţări din afara UE. De cealaltă parte, Joe Biden, care l-a primit pe Stoltenberg la Casa Albă, și-a exprimat sprijinul total față de Alianța Nord Atlantică, mai exact față de strategia convenită la summitul NATO din iunie. Deocamdată, acest lucru nu pare însă de ajuns pentru a-i împăca pe europeni. 

 

„Orice încercare de a slăbi legătura transatlantică prin crearea de structuri alternative, spunând că ne putem descurca singuri, nu numai că va slăbi NATO, ci va diviza şi Europa”.

Jens Stoltenberg

Ultima oră
Pe aceeasi temă
Biden pune capăt celui mai lung război din istoria SUA Biden pune capăt celui mai lung război din istoria SUA
NATO redeschide ușa pentru Ucraina. Rusia fumegă NATO redeschide ușa pentru Ucraina. Rusia fumegă
Alte titluri din: Externe
Un călugăr ortodox care a negat existența COVID-19 a ajuns în închisoare pentru incitare la sinucidere Un călugăr ortodox care a negat existența COVID-19 a ajuns în închisoare pentru incitare la sinucidere
Cum arată casa în care trăiește miliardarul Elon Musk Cum arată casa în care trăiește miliardarul Elon Musk
Mai multe titluri din: Externe
Antena3.ro "Băutura zeilor" energizează şi readuce buna dispoziţie. Sunt indicate 2-3 cești pe zi
Libertatea.ro Apropiații unui italian însurat cu o româncă: „Păi, ăia, românii, vin aici la muncă și te duci acolo la ei?! Tu ai minte?”
A1.ro De ce nu au participat Lidia Buble și Mihai Petre la ediția specială de la Chefi la cuțite: „Mi-ar fi plăcut să fiu acolo”
Observator.ro LOTO 6/49 - joi 27 mai 2021. Avem numerele câștigătoare la tragerile loto