Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Biden își pune în cap dușmanii și aliații

Autor: ŞERBAN MIHăILă
20 Apr 2021

După mai multe săptămâni în care a evaluat efectele strategiei imprevizibile utilizate deseori de predecesorul său în relațiile internaționale, președintele Joe Biden și-a pus în cele din urmă în mișcare propria politică externă. Reacțiile provocate de strategia sa sunt deocamdată amestecate, generând deja valuri în câteva capitale ale lumii. Săptămâna trecută, Casa Albă a anunțat retragerea SUA din Afganistan, noi sancțiuni contra Rusiei și demersuri majore cu China pe tema controlului climateric. Aliații din Kabul, inamicii de la Moscova și prezumtivii parteneri din Beijing pe probleme de climă au luat pulsul noii politici americane, după ce saudiții și iranienii se loviseră de aceasta, la rândul lor, cu puțin timp înainte. 

 

Retorica agresivă de campanie folosită cu câteva luni în urmă de Biden, dominată de promisiunea că Putin „va plăti un preț” pentru amestecul în alegerile din SUA, iar Arabia Saudită va deveni o „paria”, capătă tot mai mult contur. Liderului de la Kremlin nu i-a luat mai mult de 24 de ore pentru a trimite acasă zece diplomați americani, ca răspuns la expulzarea unui număr egal de diplomați ruși din Washington, decisă săptămâna trecută de către Biden. Putin a dat imediat de înțeles că o confruntare de tip „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte” tinde să devină noua realitate a relațiilor dintre SUA și Rusia. În contextul agravării situației din Ucraina, liderul american a venit apoi cu o ofertă de detensionare bilaterală, pregătită probabil încă dinaintea anunțării noilor sancțiuni impuse Moscovei – organizarea unei întâlniri față în față cu Putin, în această vară. Este însă greu de anticipat dacă propunerea Casei Albe va opri deteriorarea accelerată a relațiilor ruso-americane, provocată de expulzările diplomatice. Problema lui Biden este că, în timp ce se gândea care ar fi modalitatea de a pedepsi Kremlinul pentru amestecul  în alegerile prezidențiale de anul trecut din SUA, liderul rus elabora și punea în practică propriile contramăsuri la sancțiunile promise Rusiei, masând la granița cu Ucraina un număr fără precedent de trupe. Fără îndoială, noul președinte american știa însă, din propria experiență, că o confruntare cu Putin va fi extrem de dură. Încă din 2011, Biden pornise cu stângul relația sa cu președintele rus, afirmând că l-a privit în ochi pe Putin și a văzut că acesta este un om lipsit de „suflet”. Mai mult, luna trecută, el a fost de acord cu afirmația că liderul de la Kremlin este un „criminal”. De cealaltă parte, Putin l-a trimis pe șeful Casei Albe să-și vadă de sănătate, dând de înțeles, potrivit traducerii aproximative făcute de mass-media ruse, că Biden este un bătrân ramolit. Din această perspectivă, faptul că politica administrației Biden față de Rusia a primit deja o replică dură și fără echivoc din partea Kremlinului nu ar trebui să fie o mare surpriză. 

 

Duș rece și pentru aliați

Axată prioritar pe respectarea drepturilor omului, politica externă aleasă de Biden este întâmpinată cu reticență chiar de către state care, până mai ieri, erau aliate de nădejde ale americanilor. Și, astfel, subiecte care nu constituiau probleme pentru diplomația SUA riscă să se transforme în cazuri tot mai complicate ale relațiilor externe americane. La începutul lunii februarie, Biden avertiza că SUA vor pune capăt sprijinului acordat Arabiei Saudite pentru operațiunile sale militare din Yemen. Prințul moștenitor saudit, Mohammed bin Salman, conducătorul de facto al țării, a devenit astfel prima victimă a noii politici externe a administrației Biden, nemulțumit atât de încălcările brutale ale drepturilor omului în regat, cât și de asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi, editorialist la „The Washington Post”, ucis cu sălbăticie în 2018, la ordinele Riadului. Imediat după anunțul lui Biden referitor la Yemen, rebelii houthi, sprijiniți de Iran, care au preluat în forță puterea de la guvernul legitim, în 2014, au intensificat atacurile contra contingentelor locale, susținute de saudiți. Șeful Statului Major al armatei yemenite, generalul Sagheer bin Aziz, a declarat recent că a fost extrem de „întristat” de decizia lui Biden. Atât la Riad, cât și în bastioanele guvernamentale yemenite oficialitățile consideră noua strategie americană o mare eroare. Potrivit acestora, în loc să-și ajute aliații, Biden sprijină de fapt Iranul, unul dintre inamicii declarați ai SUA. După ce i-a șters pe rebelii houthi de pe lista organizațiilor teroriste externe încă din primele zile ale președinției sale, Biden îi făcuse de altfel pe aliații regionali să-și pună mari semne de întrebare în privința adevăratelor sale intenții – să scurteze războiul din Yemen sau să facă un cadou Teheranului, în încercarea de a readuce SUA în tratatul nuclear internațional cu Iranul, abandonat unilateral de Trump în 2018. Conform autorităților guvernamentale yemenite, argumentul lui Biden, potrivit căruia ridicarea presiunii internaționale de pe umerii rebelilor șiiți ar duce la scurtarea războiului și, implicit, a dramei umanitare din țară, este fals și nu face altceva decât să ajute Iranul. 

 

Impas cu Iranul

Nici demersul propriu-zis pentru readmiterea SUA în acordul nuclear cu Iranul, intenția declarată a lui Biden la început de mandat, nu a produs până acum vreun rezultat. Deși, inițial, șeful Casei Albe părea extrem de încrezător și a făcut chiar și mici concesii – ridicând sancțiunile de călătorie impuse diplomaților iranieni la sediul ONU din New York – oficialitățile de la Teheran nu au fost impresionate în niciun fel de încercările Casei Albe. Dimpotrivă, iranienii au accelerat procesul tehnologic de îmbogățire al uraniului și au transmis administrației de la Washington să ridice mai întâi toate sancțiunile impuse Teheranului, dacă vrea să discute despre revenirea SUA în tratatul semnat în 2015 de fostul președinte Barack Obama și abandonat ulterior de Donald Trump. 

 

Retragerea din Afganistan

Singurul punct în care Biden a părut că se sincronizează până acum cu aliații este retragerea din Afganistan, de unde SUA și NATO au anunțat că vor pleca anul acesta, până la 11 septembrie. Nici în această privință nu a existat însă unanimitate. Șeful Statului Major britanic, generalul Nick Carter, a dat de înțeles vinerea trecută, într-un interviu acordat BBC, că nu este o decizie bună. Retragerea forțelor până în luna septembrie „nu este decizia pe care voiam să o auzim”, a mărturisit el. Nici guvernul afgan, aliatul americanilor, nu pare foarte încântat de această retragere, temându-se de revenirea în forță a talibanilor, care, cel mai probabil, vor prelua puterea, după 20 de ani de război cu SUA. 

 

China, eterna problemă

Tactica aleasă în privința Chinei nu este deocamdată la fel de clară. Pentru moment, planul lui Biden pare să decurgă conform așteptărilor: aliații din UE, Marea Britanie și Canada au urmat poziția SUA, sancționând China pentru nerespectarea drepturilor minorității uigure. De cealaltă parte, însă, chinezii își văd liniștiți de planurile lor. Beijingul și-a intensificat exercițiile militare în jurul Taiwanului și în Marea Chinei de Sud și și-a înăsprit controlul în Hong Kong. 

Adevărata provocare pentru Biden pare să fie erodarea puterii americane și gestionarea relațiilor cu adversarii care consideră că a sosit timpul unei ordini mondiale multipolare. De acum înainte, politica sa nu mai poate fi axată doar pe impunerea agendei Casei Albe, ci trebuie să pună accent pe reacțiile punctuale ale SUA la răspunsurile primite din exterior. 

 

Ultima oră
Pe aceeasi temă
Chinezii devin tovarăși la cataramă cu rușii, nord-coreenii și iranienii. Alianța contra Occidentului Chinezii devin tovarăși la cataramă cu rușii, nord-coreenii și iranienii. Alianța contra Occidentului
Perspectivă: „Tsunami” în politica externă a SUA Perspectivă: „Tsunami” în politica externă a SUA
Alte titluri din: Externe
Asalt asupra Capitoliului. Mai mulți polițiști s-au sinucis Asalt asupra Capitoliului. Mai mulți polițiști s-au sinucis
Alerta de securitate de la Pentagon s-a încheiat / Numeroase persoane au fost rănite în incident Alerta de securitate de la Pentagon s-a încheiat / Numeroase persoane au fost rănite în incident
Mai multe titluri din: Externe
Antena3.ro Maria Coman, prezentatoarea Antena 3, are COVID, deși este vaccinată: ”Am ratat liniștită primele 3 valuri de pandemie”
Libertatea.ro Bendeac: 'Deja a ajuns la hărțuire. Te rog eu, băi, nu mă mai suna, nu mă mai hărțui!'
A1.ro Un bărbat a descoperit un tunel secret în podeaua sufrageriei. Peste ce „comoară” a dat Colin Steer
Observator.ro LOTO 6/49 - joi 27 mai 2021. Avem numerele câștigătoare la tragerile loto