Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Limitele puterii militare americane, devoalate în Afganistan

Autor: ŞERBAN MIHăILă
19 Iul 2021

În 2001, trupelor americane nu le-a luat mai mult de două luni pentru a-i debarca pe talibani de la putere în Afganistan, într-o acțiune considerată, la vremea respectivă, un succes contra unui guvern care îi acordase sprijin lui Osama bin Laden, organizatorul atentatelor comise pe teritoriul Statelor Unite. Douăzeci de ani mai târziu, americanii se retrag din cel mai lung război din istoria lor fără să-și poată proclama victoria, iar talibanii au șanse tot mai mari să recâștige puterea. Afganistanul pare să fi devenit, în schimb, cel mai sugestiv exemplu al limitelor atinse de US Army, demonstrând un aparent paradox: este posibil ca o armată să câștige bătălii și, totuși, să piardă războiul. 

 

Retragerea din Afganistan a arătat că o forță militară superioară din punctul de vedere al tehnologiei poate provoca distrugeri mult mai eficiente decât inamicul, dar nu este capabilă să aducă victoria finală. Conflictul a demonstrat că, în secolul 21, este nevoie de ceva mai mult decât de o armată ultradotată, cum este cea americană, pentru a transforma înlăturarea de la putere a unui guvern într-un succes de durată. Afganistanul a dovedit că este nevoie de înțelegerea politicilor locale, a istoriei și culturii din teritoriile ocupate, ceea ce americanii par să fi realizat mult prea târziu. SUA au subestimat faptul că prezența lor în calitate de forță de ocupație a alimentat permanent motivația de luptă a talibanilor și a limitat capacitatea guvernului de la Kabul, sprijinit de americani, de a realiza o unitate națională. Deși Osama bin Laden a fost până la urmă ucis, iar rețeaua sa teroristă a încetat să mai fie o amenințare pe plan internațional, afganii sunt în continuare angrenați în confruntări militare interne violente, iar guvernarea țării pare un haos fără sfârșit. 

Islamul și rezistența față de ocupație 

În cartea intitulată „Istoria războiului american din Afganistan”, Carter Malkasian, fost consilier al unor lideri militari de la Pentagon în Afganistan și Washington, susține că unul dintre motivele inutilității efortului SUA a fost influența Islamului și rezistența față de ocupația străină. Acești factori, precizează el, nu au fost înțeleși pe deplin de americani. „Însăși prezența americană în Afganistan a încălcat tot ce însemna identitatea afgană. A impulsionat bărbații și femeile să-și apere onoarea, religia și căminele și i-a determinat pe tineri să lupte. Această prezență i-a animat pe talibani și a șubrezit voința soldaților și a poliției afgane”, scrie Malkasian. Foarte probabil, militarii americani au ratat oportunitățile avute pentru stabilizarea Afganistanului în primii ani de după înlăturarea talibanilor, care conduceau țara încă din 1996, din postura internațională de paria. Cea mai mare întrebare care se pune însă este dacă nu cumva US Army, după succesul său inițial, a fost repartizată într-un rol greșit, acela de a conduce tranziția de la haos la stabilitate în Afganistan. Armata americană nu luptă după propriii termeni, ci prin intermediul componentelor civile. Deși liderii civili au fost acuzați că au mers prea departe cu viziunea conform căreia Afganistanul trebuie transformat într-o democrație capabilă să se apere singură, armata a preluat, la rândul ei, în cele din urmă, acest obiectiv. Afirmațiile comandanților militari despre „începerea unei noi etape” spre succesul democrației din Afganistan erau repetate atât de des, încât criticii strategiei SUA se întrebau dacă nu cumva armata se învârte într-un cerc. Karl Eikenberry, general-locotenent în rezervă și unul dintre puținii comandanți militari de rang înalt cu experiență diplomatică din Afganistan, a mărturisit că US Army s-a împotrivit inițial misiunii „cu final deschis” de a construi o națiune democratică într-o țară sărăcită și traumatizată de decenii de război civil. „Cu toate acestea, armata a început să devină entuziastă față de un asemenea obiectiv”, a recunoscut el, citat de AP. Concomitent, SUA se afundau într-o situație tot mai încâlcită, pe măsură ce urmau o strategie militară ce nu se baza pe dezbaterile politice realiste de la Washington în privința deznodământului realizabil și al costurilor acestuia. De altfel, costurile războiului au fost imense. Zeci de mii de membri ai trupelor guvernului de la Kabul, precum și de civili afgani au fost uciși. La rândul lor, SUA au pierdut peste 2.400 de militari, iar aliații, mai mult de 1.000. În același timp, SUA au pierdut sute de miliarde de dolari și chiar și după această retragere administrația Biden intenționează să mai ceară Congresului alte miliarde pentru sprijinirea soldaților afgani, inclusiv plata salariilor acestora. 

Războaie pe mai multe fronturi

Uciderea lui Bin Laden, în 2011, părea pentru americani o oportunitate de a termina conflictul din Afganistan. Șansa a fost însă ratată, iar războiul intra într-o prelungire fără sfârșit. Deși analiștii militari nu au căzut de acord asupra motivului principal al eșecului SUA în oprirea reactivării talibanilor, după înfrângerea inițială a grupării islamiste radicale, unul dintre principalii factori ce par să fi contribuit la acest lucru a fost decizia președintelui George W. Bush de a invada Irakul, în 2003. În doar câțiva ani, războiul din Irak a devenit atât de important pentru SUA, încât conflictul din Afganistan a alunecat pe plan secund. „Această decizie s-a dovedit fatală!”, susține Eikenberry. Acum, la un deceniu de la moartea lui Osama bin Laden, președintele american, Joe Biden, a hotărât că o continuare a războiului este lipsită de sens și a anunțat, în aprilie, retragerea totală a trupelor SUA. El și-a motivat decizia, precizând că așteptarea unui moment ideal pentru părăsirea teritoriului afgan a devenit o formulă consacrată pentru a nu mai pleca niciodată din această țară. Biden a adăugat că scopurile principale ale declanșării acestui război – înfrângerea Al-Qaeda și asigurarea condițiilor ca Afganistanul să nu mai fie o bază de instruire pentru teroriștii care atacă SUA – au fost atinse, nemaiexistând niciun motiv pentru a pune în primejdie viețile soldaților americani. Deși Biden a promis menținerea prezenței diplomatice americane la Kabul și forțarea unei înțelegeri de pace, riscurile retragerii US Army sunt colapsul actualului guvern afgan și reîntoarcerea la amenințările extremiste. Lideri politici și responsabili ai agențiilor de securitate de la Washington afirmă că prezența americană pe teritoriul afgan contribuia decisiv la supravegherea terorismului islamic. Chiar directorul CIA, William Burns, declara, în timpul audierilor în Comisia pentru Informaţii a Senatului, că retragerea trupelor occidentale din Afganistan generează riscuri „semnificative” în privința amplificării terorismului. Capacitatea SUA de a preveni amenințarea teroristă venită din Afganistan a beneficiat în mod clar de prezența militară americană acolo, spunea Burns, citat de AP. De îndată ce această prezență nu va mai exista, „capacitatea guvernului SUA de a colecta informații și de a acționa pentru combaterea amenințărilor se va diminua”, adăuga el.

 

„Neavând un competitor pe măsura noastră, cu o forță voluntară și un deficit de cheltuieli, am beneficiat de luxul strategic și politic de a purta un război fără sfârșit”.

Karl Eikenberry, general-locotenent în rezervă

Ultima oră
Pe aceeasi temă
China se pregătește să preia Afganistanul, profitând de retragerea americană China se pregătește să preia Afganistanul, profitând de retragerea americană
Cum a transformat CIA Afganistanul într-un narco-stat Cum a transformat CIA Afganistanul într-un narco-stat
Alte titluri din: Externe
Regimul Lukașenko, acuzat de o nouă atrocitate. Un disident din Belarus, executat într-un parc din Kiev Regimul Lukașenko, acuzat de o nouă atrocitate. Un disident din Belarus, executat într-un parc din Kiev
Asalt asupra Capitoliului. Mai mulți polițiști s-au sinucis Asalt asupra Capitoliului. Mai mulți polițiști s-au sinucis
Mai multe titluri din: Externe
Antena3.ro Maria Coman, prezentatoarea Antena 3, are COVID, deși este vaccinată: ”Am ratat liniștită primele 3 valuri de pandemie”
Libertatea.ro Bendeac: 'Deja a ajuns la hărțuire. Te rog eu, băi, nu mă mai suna, nu mă mai hărțui!'
A1.ro Un bărbat a descoperit un tunel secret în podeaua sufrageriei. Peste ce „comoară” a dat Colin Steer
Observator.ro LOTO 6/49 - joi 27 mai 2021. Avem numerele câștigătoare la tragerile loto