Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Irak: doua razboaie-ntr-unul singur

09 Apr 2004

9 aprilie 2003. Presedintele irakian, Saddam Hussein, iesea pe strazile din Sadr City, pe la orele pranzului, in incercarea disperata de a demonstra ca este inca pe pozitii.

Cativa kilometri mai incolo, tancurile americane patrunsesera in Bagdad. Era inceputul sfarsitului unui regim dictatorial. In numai cateva ore, Bagdadul avea sa cada. Dar razboiul inceput la 20.03.2003 nu numai ca nu s-a incheiat, dar a mai facut si pui. Acum un an scriam despre fortele coalitiei care preluau controlul asupra localitatii X sau Y din Irak. Le urmaream inaintand spre capitala, ne intrebam cum vor evolua lucrurile si cat va lua pana va cadea Bagdadul si cu el, Saddam Hussein.

Bucuria caderii Bagdadului a fost de scurta durata. La un an de la acele evenimente, desi razboiul inceput in martie 2003 nu a fost declarat oficial incheiat, in Irak s-a declansat al doilea razboi. Unul urban. Ironie a sortii, la un an de la caderea lui Saddam, in loc sa fie sarbatorita „eliberarea Irakului", presa relateaza, cu inima cat un purice, cum au mai reusit tancurile americane sa patrunda in centrul orasului Fallujah, cum incearca britanicii din Basra sa preia controlul asupra uneia sau alteia dintre cladirile oficiale cazute in mainile rebelilor, cum mai sunt luati ostatici civili sud-coreeni sau spanioli, in schimbul plecarii fortelor coalitiei, cum japonezii si-au suspendat temporar operatiunile din Irak, de teama conflictelor din ce in ce mai sangeroase sau, in fine, cum cer ajutor bulgarii aflati la Karbala si care s-au trezit atacati si descoperiti in fata unui inamic pentru care nu fusesera pregatiti.

Pe strazile orasului sunnit Falluja, unde americanii se straduiesc sa faca fata unei rezistente feroce, cadavrele intinse pe strazi reamintesc de imaginile razboiului din Vietnam. Militari care au participat la luptele de anul trecut, care au dus la infrangerea armatei lui Saddam, afirma acum ca rezistenta opusa de rebelii de la Fallujah si aiurea este mai puternica decat cea a trupelor fostei Garzi Republicane irakiene. Cea mai clara proba? Militarii americani au progresat doar 2 kilometri in doua zile, intr-o zona industriala de la periferia orasului, pe care o credeau abandonata.

Cum speranta este ultimul lucru care-l poate parasi pe om, militarii americani promit, de cateva zile incoace, ca vor stabiliza situatia. Unii generali spera recucerirea oraselor cazute in mana rebelilor irakieni. Unul dintre ele este Kut, de unde miercuri s-au retras, speriate, fortele ucrainene si in care detin acum controlul militienii „Armatei lui Mehdi", a liderului siit radical Moqtada al-Sadr.

IMPAS. Violenta luptelor in curs nu face decat sa sublinieze faptul ca fortele coalitiei au ajuns in impas, la un an de la caderea regimului Hussein. Si face aproape imposibil testul pe care-l au de trecut reprezentantii fortelor de ocupatie, care au promis transferul puterii in mainile irakienilor la data de 30 iunie. Pentru ca transferul sa aiba loc este obligatoriu ca orasele Irakului sa fie scoase de sub zodia terorii. Or este greu de crezut ca, intr-un timp atat de scurt, americanii vor reusi sa rezolve ce n-au reusit intr-un an. Cu atat mai mult cu cat au pornit la lupta fara a lua in calcul caracterul complex al Irakului.

COMPLEX. In lumea araba, victoria americana in Irak nu ar fi vazuta cu ochi prea buni, pentru ca ar servi drept exemplu, ce ar justifica o ingerinta americana politica si in alte tari arabe. In acelasi timp insa, vecinii arabi ai Irakului se tem de o deteriorare a situatiei, care ar putea transforma tara intr-o baza a terorismului si ar ameninta securitatea tarilor arabe. Ochii se indreapta acum spre ONU. Ignorate acum un an si ceva, cand s-a decis declansarea razboiului, Natiunile Unite par, cel putin pentru unii dintre liderii lumii, singura alternativa la esecul fortelor coalitiei. Dar, in ciuda opozitiei violente la ocupatia americana, recurgerea la ajutorul ONU pentru supervizarea revenirii Irakului la independenta nu le pare o alternativa realista analistilor.

„ONU nu va putea gestiona acest tip de situatie", este de parere Keiko Sakai, expert al Institutului Japonez al Economiei si Dezvoltarii, citat de AFP. „Operatiunile pe care ONU le-ar efectua ar fi privite tot ca o ocupatie, violentele vor continua pana cand irakienii insisi vor prelua controlul, la capatul unui proces supervizat de ONU", spune si Rosemary Hollis, de la Institutul Regal pentru Afaceri Externe din Londra.
Marina Constantinoiu


Ai nostri, la datorie

Rezistenta acerba opusa de radicalii siiti si de populatia sunnita din Fallujah transforma coalitia condusa de americani din forte de mentinere a pacii in razboinici, un rol pe care multi dintre membrii coalitiei, printre care si romanii, nu-l doreau sau pentru care nu erau pregatiti. Cu toate astea, ministrul roman al Apararii Nationale a promis ca ai nostri raman pe pozitii, cu efectivele la dimensiunile actuale (circa 800 de militari) si functionale, in zonele de responsabilitate, in ciuda faptului ca se afla in zone „fierbinti".

Ultima oră
Alte titluri din: Externe
Un călugăr ortodox care a negat existența COVID-19 a ajuns în închisoare pentru incitare la sinucidere Un călugăr ortodox care a negat existența COVID-19 a ajuns în închisoare pentru incitare la sinucidere
Cum arată casa în care trăiește miliardarul Elon Musk Cum arată casa în care trăiește miliardarul Elon Musk
Mai multe titluri din: Externe
Antena3.ro "Începe statul totalitar"! Premoniția furioasă a lui ÎPS Teodosie
Libertatea.ro Nuțu Culturalu. Cum ar putea ajunge îmblânzitorul de lei strivit de o biată carte
A1.ro De ce nu au participat Lidia Buble și Mihai Petre la ediția specială de la Chefi la cuțite: „Mi-ar fi plăcut să fiu acolo”
Observator.ro LOTO 6/49 - joi 27 mai 2021. Avem numerele câștigătoare la tragerile loto