x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Reportaje Fără încredere în politicieni  „Virușii nu circulă noaptea”

Fără încredere în politicieni  „Virușii nu circulă noaptea”

de Petru Victor Popa    |    Adi Munteanu    |    31 Mar 2021   •   07:20
Fără încredere în politicieni   „Virușii nu circulă noaptea”

România s-a împărțit în două și a ieșit în stradă: unii la vaccinare, alții să protesteze. Niciuna din tabere nu mai are încredere în politicieni. Iar „restricțiile de opt seara” i-au înfuriat pe toți. În paralel, în spitale locurile sunt tot mai puține, iar decesele înregistrate COVID cresc tot mai mult.

 

„Sunt aici pentru că toate restricțiile inventate de Vela, Cîțu, Arafat și ai lor mi-au distrus viața”. Omul e mare cât dulapul; ar putea să tragă o Dacia în spinare. Pe cât e de voinic, pe atât e de calm. Se uită cu dispreț la doi „bombardieri” tatuați și guralivi care scot o înjurătură la două minute și suflă, pe rând, în vuvuzeaua cumpărată cu cinci lei de la o chivuță . „Ăștia nu aveau treabă acasă, au ieșit la plimbare. Probabil au venit de la muncă, cu ghilimele, din Anglia. N-au nicio treabă cu mine”, zice bărbatul. „Bombardierii” aud spusele prin zgomotul strident, dar e de ajuns o privire a omului pentru ca cei doi să dispară în mulțime. 

În fața Palatului Victoria e strânsă multă lume. Se urlă, se sparg semințe în colț de canin, se fluieră și se înjură. Câțiva tușesc, smog de țigară plutește peste piață. Se trage din țigară la greu, puțini au mască de protecție.  „Nu îmi e teamă, nu este decât o gripă mai puternică. Dar eu sunt sportiv, am sistemul imunitar puternic”, crede omul. În urmă cu ceva timp, sportivul a fost concediat, asigura paza unei săli de jocuri. Sala s-a închis, omul a plimbat CV-ul la mai multe firme. Care a fost respins pe motiv de pandemie. „Așa trăiesc cu ajutorul de șomaj, 980 de lei pe lună. Doar utilitățile și chiria fac 1.500 de lei. Suntem cinci inși: eu, soția și trei copii”, povestește omul. Lângă el, un camarad îl susține; zice că a ieșit în stradă fiindcă noile restricții care au închis sălile de jocuri îi pun în pericol viitorul. Crede că, așa, îi va scădea sistemul imunitar și va rămâne fără serviciu. Lucrează tot în domeniul pazei și protecției. Lângă cei doi sportivi sunt și alții care protestează pe motiv că și-au pierdut ori își vor pierde locurile de muncă. Unul, mai pricăjit, la vreo 20 de ani, a rămas fără locul lui de muncă de ospătar. Privește cu invidie la cei doi malaci. Zice că dacă ar fi atât de mare și-ar găsi slujbă. Așa, a rămas pe cei câțiva firfirici de îi mai face cu ziua, la cărat legumele țăranilor prin Obor. Își arată palmele – ca martore la cele povestite. Sunt bătucite, ca de om bătrân. La fel ca și sportivii, puștiul crede că există coronavirusul, dar „restul e poveste, e manipulare pe interes politic”.

Împotriva „pandemiei politice”

Stă deoparte, privește un pic arogant spre înghesuiala unde scandalagiii le suflă în nas jandarmilor. Are masca trasă sub bărbie, analizează atent știrile pe care le citește pe mobil. Nu sare de 30 de ani. Spune că a ieșit în stradă pe motiv politic. „M-am săturat de minciuni și incompetență. Nu am probleme cu serviciu, nu sunt membru de partid, nu simpatizez AUR, cred că există pandemie, dar protestez fiindcă sunt împotriva acestui circ. Pandemia este exploatată politic de ăștia de vizavi (Palatul Victoria n.n)”, declară bărbatul. Protestatarul este convins că nu ieșea lumea în stradă dacă ar fi existat o comunicare bună și transparentă din partea Executivului. „Din partea Guvernului, dar și a medicilor. Am un exemplu personal: tatăl meu a trebuit să meargă la spital cu o criză cardiacă. L-au testat a ieșit negativ. Pe urmă încă o dată și încă o dată. L-au testat până a ieșit pozitiv. Pe urmă l-au băgat în izolare. N-am știut nimic de el. Comunicarea medicilor a fost atroce”, povestește bărbatul. El spune că „acest coronavirus nu este ciumă bubonică. Dacă s-ar comunica mai bine, nu ar exista panică”. „Talpa țării a înțeles cum stau lucrurile. Din pricina ăstora, puțini mai au încredere. Și or să iasă din ce în ce mai mulți în stradă”, crede protestatarul.

Protestatar de  77 de ani: „virusul circulă doar noaptea?”

La miting sunt puțini de vârsta a doua. Și mai puțini sunt cei bătrâni. Doar o doamnă cu batic pe cap privește din față, de la Antipa, mișcările din piață. A venit la protest cu alte trei cunoștințe. Are 77 de ani și a venit în centrul Bucureștiului fiindcă nu mai crede nici în mască, nici în boală. Ce a înfuriat-o cel mai tare a fost restricția de a „se închide totul de la opt seara”. „Coronavirusul circulă doar seara și noaptea? Nu înțeleg de ce au închis totul”, spune bătrâna, care își aduce aminte că în viață a avut de mai multe ori gripă cu complicații la plămâni. Una, chiar înainte de pandemie, tratată acasă, cu antibiotic. Lângă banca pe care stă bătrâna, unul trage din mucul de țigară și tușește gros. Bătrâna crede într-un plan clar: „trebuia să fi închis totul, dar totul, pentru două săptămâni. Să se despartă grâul de neghină”. Lângă ea, altă doamnă a ieșit în stradă fiindcă „tot ce ținea de omenire ne-a fost luat. Nu mai există oameni, există doar măști”. O a treia întărește: „și de Biserică ne-au îndepărtat”. „Eu sunt revoltată față de frica în care ne-au băgat. Uite, am avut Covid și n-am pățit nimic. Am crezut că e o răceală, am fost pe stradă, la magazin....Pe urmă, când am aflat, toți se fereau de mine, zici că eram ciumată. Și prietenul meu, la fel”, își povestește experiența o altă protestatară.

 

Cei din „linia întâi” sunt cei care te omoară primii 

Poate cel mai grav lucru: aproape toți cei care au ieșit să protesteze în stradă au  același „inamic” - sistemul sanitar. Încredere nu mai există, medicii sunt priviți ca profitori și, uneori, chiar criminali. Acuzele merg până la vârf: „Am uitat de cum au ars spitalul de la Piatra Neamț sau Balșul”. Sportivii sunt radicali: „Nu se moare de Covid, mori ca prostul în spital după ce te infectezi cu bacterii de acolo. Îți pun ăia (medicii n.n.) masca cu oxigen și iei nosocomiale”. De la ei până la bătrâna de 77 de ani, toți își amintesc de Sibiu: „Ăsta este sistemul nostru. În loc să te facă bine, te leagă de pat până mori”.

La fel, modul de comunicare în privința vaccinării este criticat aspru: „Ăsta nu este vaccin, nu este aprobat nicăieri ca și vaccin. Nimeni nu spune care este adevărul. Tu, care mergi să te vaccinezi, ești doar un cobai”.

 

Haosul organizării DSP: Vaccinare fără distanțare

Situație ridicolă la centrele de vaccinare de la Romexpo. Bucureșteni care n-au ieșit la proteste, care au purtat mereu mască, care au păstrat mereu distanțarea socială, care doresc să se vaccineze și care s-au și chinuit mai multe zile să prindă un loc pe liste au avut parte fix de ce au evitat în ultima perioadă: aglomerație! Cauza: s-a epuizat stocul de doze însă DSP nu s-a sinchisit să spună un cuvând despre asta. Cum programările au fost din oră-n oră, din oră-n oră soseau alte grupuri de programați la vaccin, unii pentru rapel, alții pentru prima doză, îngroșând rândurile celor care stăteau degeaba: nu se vaccina nimeni. „Aveți răbdare, vă rog. Trebuie să vină, se va păstra ordinea programărilor. Am primit asigurări”, au spus, în cele din urmă jandarmii, singurii comunicatori cu mulțimea care aștepta afară. Însă timpul trecea și alți programați continuau să sosească. „E aiurea. Dacă știau că se epuizează stocul de ce nu au dat un SMS să ne anunțe, să nu venim să stăm ca proștii? SMS să ne anunțe să nu întârziem au trimis. De ce nu au trimis și unul să stăm acasă că n-au cu ce să ne facă vaccinul?”

„Ne-am ferit de aglomerație dar ne înghesuie DSP-ul la vaccinare. E ca la proști”

„Comunicarea celor de la DSP este jalnică. Ei au produs tot acest haos. De dimineață ne tot spun că în maximum o oră vin dozele. Așa ne-au anunțat și la ora 9, și la ora 10, și la ora 11, și la ora 12… «sosesc într-o oră». Parcă era un robot telefonic care ne punea mereu aceeași placă. Ce le putem spune noi oamenilor care stau de 3-4 ore afară și așteaptă, că nici noi nu știm când vor sosi?”, zice o asistentă jenată de situație. În fața centrului se strânseseră la ora 13.00 mai mult de 200 de persoane. Toți cu ochii pe telefoane căutând știrile. „Ne mai vaccinăm azi sau revenim mâine?”. „Nu știu. Pe net nu este nimic anunțat”. La intrare, deja înghesuială. Cei care stăteau deja de câteva ore nu voiau să-și piardă locul din față. În spate însă, coada celor care soseau cu programare creștea constant. „Ar fi culmea să ne îmbolnăvim acum, aici, când am venit de fapt să ne tratăm. Dar de ce ne mirăm? Asta este situația în întreg sistemul de Sănătate. Te duci la spital să te tratezi de o boală și pleci acasă cu alte boli sau infecții. Așa și aici. Poate aflăm peste câteva zile că ne-am infectat aici cu COVID înainte ca vaccinul să-și facă efectul. Deci ne-am vaccinat degeaba dacă ne infectăm aici. Ca la nebuni”.

„Gataa! Au venit”

Vestea mare, la ora 13.30. „Au venit dozele!”. Rumoare la coadă: „Cât o mai dura de acum?”, „Se păstrează ordinea?”, „Or fi adus suficiente?”, „Poate scăpăm într-o oră-două la câtă lume este deja în față”, se auzea din loc în loc. Și au apărut din nou jandarmii să facă un pic de organizare: „Domnilor, ați văzut că au venit. Acum mai durează puțin pentru aducerea vaccinului la temperatura ambiantă, că dozele sunt congelate la minus nu știu câte zeci de grade. Aveți puțină răbdare. Se va păstra ordinea din programarea DSP-ului”. Cum spiritele s-au mai potolit, au început glumele: „Eu cred că adevărul e altul. A durat atât pentru că au încărcat bateriile de la microcipuri. Asta durează. Nici telefonul meu nu se încarcă imediat. Dar puteau și ăia de Pfizer să trimită dozele cum trebuie, cu acumulatorii gata încărcați, să nu consumăm noi acum Centrala de la Cernavodă”. Totuși, la cât a fost coada de mare, într-o oră, tuturor celor care au avut răbdare li s-a administrat vaccinul, dar spaima a rămas. Nu cumva să fi fost un focar de infecție, acolo în acea aglomerație. „Ne lămurim peste câteva zile”.

×