Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară

Autor: RAZVAN POPA
22 Noi 2021

În urmă cu doi ani, cam pe această vreme, la 112 suna un bărbat disperat: tocmai ce-l alergase ursul pe uliță. Dialogul cu dispecerul de la Poliție, timp de câteva minute, a fost halucinant: „capetele de cretă”, adică „milițienii” au fost invitați de către reclamant la tot felul de partide sexuale cu animalul care bântuia comuna, iar discuția pigmentată gros cu înjurături s-a finalizat cu amenințări. Apelul la 112 s-a terminat cu trimiterea în teren a unui echipaj de jandarmi. Ursul nu a fost găsit, a revenit a doua zi printre cotețe. Reclamantul a fost sancționat cu amendă.

La distanță de doi ani, în localitatea Căpățâneni Pământeni, din județul Argeș, situația a rămas aceeași – urșii sunt ca acasă, oamenii înjură, autoritățile nu fac nimic. Doar discuția între sătean și operatorul 112  a devenit virală, amuză lumea și îi împarte pe oamenii în tabere pro și contra urși.

 

 

Totul a început când „Cracă”, un băietan din Căpățânenii Pământeni, sat aflat la poalele barajului Vidraru,  a pus mâna pe mobil să sune la Poliție după ce un „tomberonist” - urs învățat să mănânce doar din gunoaie – îi dăduse iama prin grădină. Nervos și „sub vreo douj’ de beri”, omul  a făcut ca ursul: i-a alergat și el pe „milițici”. Dar prin mai tot repertoriul de înjurături. Satul i-a dat dreptate, căci prea mare era disperarea provocată de vizitele zilnice ale animalelor sălbatice. Așa a apărut discuția-vedetă de acum:

Cracă: Trăiți! Un echipaj de jandarmi şi poliţişti să vie cu pistoale şi cu toate alea. A venit ursu', ne-a atacat, a intrat la coteţe, a dat cu oamenii pe drum. Păi ce facem noi, aici, murim pe stradă?!

Operator 112: Unde anume?

Cracă: Căpăţâneni Pământeni, Valea Largă. Crecan Georgel Mădălin mă numesc eu. Pe Valea Largă. Ies în drum, e o fântână, undeva pe dreapta, acolo mă găsiţi pe mine. Nu putem să mai trăim de urşii ăştia în p…mea  că-i protejează legea, f…în g…cu legea lor, cu tot!

Operator 112: Unde e ursul acum?

Cracă: A intrat la coteţ şi a fugit în p….mea, de unde să iau eu ursu, mă?

Operator 112: Eu vă întreb dacă ursul mai e în zonă!

Cracă: E în p…, e prin pădure, dracu' să-l ia pe unde e, am fugit după el, ursul, p….Şi dacă-l omorâm, tot pe noi ne bagă la puşcărie... Să vie un echipaj cu jandarmi, cu pistoale şi mergem şi căutăm ursu'!

Operator 112: Ce să facă jandarmii, să împuşte urşii sau ce să facă?

Cracă: Nu, să-l f…în c….!

Operator 112: Vă rog frumos să vorbiţi frumos! Urgenţa dumneavoastră care este acum?

Cracă: Să vină jandarmii că ne umblă la cotețe, noi am dat bani pe asteaBă, da’ eşti prost! Miliţian… Cască văruită ce ești! Bă, a umblat la găini şi vine!

Operator 112: Aveţi grijă că convorbirea este înregistrată!

Cracă: Şi mi se rupe!

Operator 112: Nu vorbiţi dumneavoastră aşa cu mine! Eu v-am vorbit frumos, da?

Cracă: Taci!

Operator 112: Ce-aţi spus?

Cracă: Veniţi aici cu echipajele şi stăm de vorbă!

Operator 112: Ca să vă dau şi o amendă, da!

Cracă: Păi să-mi daţi şi o amendă… Mi se rupe… de amendă! Hai, veniţi aici, că ursul e pe drum… Taci!

Operator 112: Cui spui, domnule, să tacă?

Cracă: Dacă omoară un om... Vi se rupe vouă dacă omoară un om!

Operator 112: Domnule, vă mai întreb o dată: ursul este la dumneavoastră în curte, acolo?

Cracă: Nu, e la vecinu’ în curte şi l-am alergat noi acum cinci minute…

Operator 112: Unde este ursul? Vă mai întreb o dată!

Cracă: Pe Valea Largă! Capăţâneni Pământeni, Valea Largă, cimitirului, toată lumea ştie de Valea Largă.

Operator 112: Nu unde staţi dumneavoastră! Unde e ursul?

Cracă: E prin grădină, pe la vecini, latră toţi câinii. Veniţi să faceţi ceva, că nimeni nu face nimic! De când a venit ursul, vă doare-n p… pe toţi!

Operator 112: Pe Valea Largă, mai exact unde?!

Cracă: Veniţi pe Valea Largă! Mă găsiţi la o fântână. Eu îs în drum!

Operator 112: Ce mai e pe acolo?!

Apelant: E ursul, ce dracu să fie?! E mama...?

Operator 112: Dacă nu vorbiţi frumos, nu vă mai trimit nimic!

Cracă: Eu am venit pe drum şi ursul a fost în spatele meu în cinci minute! Păi, ce fac? Merg pe drum şi mă omoară ursul?

Operator 112: Pentru că vorbiţi aşa urât, o să vă trimit jandarmii să vă dea şi o amendă!

Cracă: Poliţia Română n-are niciun efect!

Operator 112: Mă ascultaţi puţin?

Cracă: N-ascult nimic, bă! Voi sunteţi proşti! Ori veniţi, ori nu veniţi?!

 

Echipajul trimis de dispecerul 112 a ajuns în cele din urmă în sat. N-a găsit animalul, a găsit reclamantul, căruia i-a aplicat sancțiune contravențională. Procesul-verbal a fost făcut ghemotoc și aruncat în echipajul care se retrăgea la bază. Lucrurile au rămas neschimbate de atunci. Satul se apără de urși cum poate: pe înserat se iese pe stradă doar în gașcă, iar armele principale sunt vuvuzelele. Cumpărate de pe la mitinguri, din București. Unii se gândeau să blocheze „Judeteanul” ce  duce la Curtea de Argeș. Se mai gândesc și acum.

 

„Cracă”, înjurăturile și autoritățile. De atunci și de acum

Când se închide Transfăgărășanul, iar turiștii nu mai urcă spre Vidraru, atunci urșii coboară în Căpățâneni. Satul ce formează comuna Arefu – Argeș, e primul invadat de sălbăticiuni. Când dau primii fulgi, urșii ajung până pe la Oeștii Pământeni, în marginea Curții de Argeș. La Căpățâneni, sălbăticiunile dau iama  prin bătături după  oi, păsăret și, în special, câini. În vale, la Oești, scot livezile din pământ sau pescuiesc prin păstrăvării. Bandiții sunt cunoscuți;  îi văd sătenii la televizor sau pe conturi de Facebook. Sunt urșii cerșetori ce se aliniază pe marginea drumului, mai sus de Vidraru, în așteptarea unor resturi aruncate de turiștii care vor să „tragă în poză cu fiara”.

„Turiștii pleacă, noi rămânem bătuți de urși. Animalele astea nu mai știu să vâneze. Așa cresc: din pomană și din ce fură de pe lângă case”, plâng oamenii. Și așa se ajunge la disperare și la „cazul Cracă”.

Liniștea Căpățânenilor e spartă printre pomi, deși de o muzică de chef. Abia ce-i trecut de 11 dimineața, la intrarea în sat e hărmălaie. Oameni cu pahare în mână, în jurul unui godac ce se frige pe un grătar. Semn bun sau inconștiență. Așa cum zic oamenii cei  cuminți din sat, a fost o vreme când s-au oprit și grătarele și nu s-a mai gătit nici prin bucătării:  la orice adiere de friptură ori tocană, apărea „monstrul” cu botul lungit după odor. Așa că gospodinele au intrat în pauză, prin Căpățâneni se mai aprindea aragazul doar cu frica în sân și cu toporul pus la îndemână.

Cei câțiva care se învârt cu rachia în mână îl cunosc pe săteanul care a sunat la 112 și i-a luat în șuturi pe polițiști: „Bă, Cracă, vin’ încoa’, te caută de la București”. De după gard apare figura unuia, nici 30 de ani nu are, de-i obișnuit cu de toate. „Mă doare-n .....Și dacă ești de la presă, ce? Te bat și pe tine”.

Cracă e băiat bun, dar cu gura mare. Zice că are și ani „cu suspendare”: pentru conducere fără permis și ceva cu domiciliul. În rest, lumea se poate baza pe el. E săritor, muncește bine, dar și consumă: „Atunci, cu 112, aveam douj’ de beri. Adică nimica. Acum am un litru de țuică. Pe bune!”. Despre problema urșilor, „Cracă” zice că nu s-a schimbat nimic: „Vin, atacă domicilii, atacă oameni pe stradă. Vii de la serviciu, te atacă ursul pe drum, mergi ca omul și vine ursul....buăăă! Și poliția, Jandarmeria, pădurarii, ocolul nu fac nimic băga-mi-aș.....lor”. Râde, și întreabă: „E bine așa? Să-i mai f...Nu?”. O soluție pentru problema urșilor, în opinia lui „Cracă”, ar fi ca autoritățile „să-i ia și să-i ducă la ei acasă, să-i țină în lesă”.

În jurul săteanului s-au strâns, acum, companionii. Dezbat problema serios. Cu pahar sau fără. Spun că beleaua a început cam acum doi ani și, de atunci, atacurile au continuat la fel. Toți sunt convinși pe două subiecte: primul -  urșii au fost aduși de undeva, de la Brașov, obișnuiți cu gunoaiele și, al doilea – sunt migratori. Vara, pe Transfăgărășan, iarna prin cătunele din jur. Soluția este aceeași: ori să facă o rezervație, ori să li se facă animalelor punct de hrănire. Interesant, mai niciunul nu vorbește despre împușcarea lor. E unul de zice de „eutanasiere”, e pus repede la punct.

„Cracă” se uită la fiecare, pe rând. Și spune: „În ultimii ani m-am întâlnit cu ei de 20-30 de ori. Se plimbă ca pe bulevard – taca, taca. Ocolul, Poliția, Iohannis – că-l f....și p ala – să se ducă dreacu’ toți. Să-i ia acasă. Au venit atunci, au zis că se murdăresc pe pantofi, că nu-i drum până la coteț. Să se ducă în p.... mă-sii. Așa să pui, cu înjurături, că dracu-i ia!”.

 

Arme antiurși: vuvuzeaua și microfonul

În spatele Căpățânenilor, la ultima casă bubuie tare muzica. Populară, de joc. Un bărbat iese curios. Ascultă înregistrarea convorbirii lui „Cracă” cu polițiștii, dă din cap ușor rușinat. „E văr’meu!”, zice omul la primele acorduri de discuție, „dar așa se vorbește?”. Bărbatul îi dă dreptate vărului, pe fond. Urșii sunt belele mari. Nimeni nu s-a implicat să-i rezolve pe „tomberoniști”, animalele din curți au dispărut. În urlete și schelălăit.  Aici, în marginea satului e și mai mare beleaua. Casa omului e prima care e vizitată. Cu timpul, după atâtea atacuri, omul a sărăcit. Nu mai are păsări în curte pe care să i le fure urșii. Mai ține niște câini, „de-i apără Dumnezeu”. În timp, săteanul a găsit o metodă să scape de atacuri: muzica. Scoate boxa pe prispă și dă populara la maximum. Ursului nu pare să-i placă muzica tradițională românească, ocolește casa. Când, uneori, mai intră prin grădină, bărbatul scoate arma secretă: microfonul. „Dau eu la microfon”, zice bărbatul serios.

Câteva case mai jos, tanti Lucica a rămas fără curcani într-o clipire de ochi. Pe urmă a găsit cu ce să se apere: din holul casei scoate imediat o vuvuzea. Una pe care o vezi la meciuri sau la mitinguri. Cu roșu, galben și albastru. Vuvuzeaua, cică, e eficientă. În schimb ideea de a monta garduri electrice nu prea e bună la nivel local: „Aici se consumă. Sunt persoane care consumă alcool și dacă rămâne gardul pe curent… se pot curenta.Nu știi cum pot reacționa. Fiecare cum are cordul, mai puternic, mai slab. Da, se consumă, ce vă spun. E o variantă gardul, dar te trezești că ai omorât omul în loc de urs”.

 

„S-a pus ursoaica pe câine ca o cloșcă pe pui”

Odrasla Lucicăi e femeie în toată firea și are poveștile sale cu urșii coborâți în „Județeană”. Vopsește gardul și ascultă cearta de la 112. Înjurăturile trec ca și neauzite, problema este atacul urșilor. „Are dreptate”, zice femeia, când aude cum sună reclamația – „că nici nu apucă să se întunece, că urșii sunt pe stradă”. „E dezastru cu ei. Alor mei le-a intrat în grajd. Au rupt ditamai ușile. Și autoritățile? Nimic. Și-s niște matahale mari. E una cu trei pui, ditamai ursoaica”.

De vizavi, doamna Luminița, învățătoarea din sat, spune cum era călcată localitatea seară de seară de către urși. „Era ceva anormal să nu vină! Auzi zgomot de scânduri rupte, de sârmă ruptă, câinii urlă. Pe urmă, te duci la cotețul găinilor și vezi că nu mai există”, povestește învățătoarea. Moartea câinelui familiei i-a rămas în memorie: „Am auzit cum schelălăia, am văzut ursoaica cum stătea pe el, ca și cloșca pe pui. După ce s-a făcut liniște am găsit lanțul cu care era legat câinele. Era rupt. Mai încolo, spre fundul grădinii am găsit lesa. Și mai încolo un pic, capul câinelui și câteva oase”.

Învățătoarea spune că, în timp, sătenii i-au scris Ministerului Mediului. Pe urmă au vrut să picheteze la București. S-au gândit chiar să blocheze șoseaua ce duce la Curtea de Argeș. „Am cerut să vină cineva să evalueze situația. Să-i relocheze pe urși. Să vadă cum mergem noi prin sat – în grupuri - să nu ne atace animalele. Nu a venit nimeni”, mai spun oamenii care, cu timpul, au renunțat la ideea protestului. „De ce? Fiindcă știm că nu le pasă”, zice chiar „Cracă”. Serios, fără să înjure de această dată. La fel de serios: nici nu știe cu cât a fost amendat pentru cuvintele aruncate dispecerului de la 112. A mototolit procesul-verbal și l-a aruncat după agenți. „Suntem ca o grădină zoologică. Mai rămâne ca ursul să vină să pună ștampila”, zice și primarul de Arefu.

În mijloc de zi ceva e ciudat cu satul din munții Argeșului. Dacă privești atent, nimeni nu este pe uliță. Oamenii stau în curți, nu ies, nu umblă. Cu timpul, baricadarea în curți a devenit o obișnuință. La fel ca problema urșilor, nerezolvată de ani buni.

Ultima oră
Pe aceeasi temă
Băile Tușnad – locul unde urșii sunt ca Avram Iancu Băile Tușnad – locul unde urșii sunt ca Avram Iancu
O călătorie cu trenul lui Nicușor Dan. Din birourile SPP, în curtea clanului Ștoacă  O călătorie cu trenul lui Nicușor Dan. Din birourile SPP, în curtea clanului Ștoacă 
Alte titluri din: Reportaje
„Baba Covid” picotește în umbra lui Iorga la Zamfira „Baba Covid” picotește în umbra lui Iorga la Zamfira
Istoria României, călcată în picioare la Sfârleanca-Mălăiești Istoria României, călcată în picioare la Sfârleanca-Mălăiești
Mai multe titluri din: Reportaje
Antena3.ro "Începe statul totalitar"! Premoniția furioasă a lui ÎPS Teodosie
Libertatea.ro Nuțu Culturalu. Cum ar putea ajunge îmblânzitorul de lei strivit de o biată carte
A1.ro De ce nu au participat Lidia Buble și Mihai Petre la ediția specială de la Chefi la cuțite: „Mi-ar fi plăcut să fiu acolo”
Observator.ro LOTO 6/49 - joi 27 mai 2021. Avem numerele câștigătoare la tragerile loto