Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Obsesiile binomului SRI-DNA, readuse în actualitate. Cum speculează Stelian Ion raportul MCV și atentatul de la Arad

Autor: ION ALEXANDRU
10 Iun 2021

Raportul MCV, prin care Comisia Europeană a anunțat că nu ridică mecanismul de monitorizare pe Justiție, în ceea ce privește România, precum și atentatul de la Arad, în urma căruia și-a pierdut viața afaceristul Ioan Crișan, au fost transformate de către ministrul USR Stelian Ion în oportunități de a presa lucrurile, în sensul revenirii situației la perioada în care funcționau protocoalele dintre SRI și DNA. Ministrul Justiției cere desființarea SIIJ, fără niciun fel de garanții suplimentare că nu se vor mai comite abuzuri, în ciuda poziției CSM, a președintelui Înaltei Curți, a asociațiilor magistraților și a formei legii de desființare asupra căreia au căzut de acord deputații. Pe de altă parte, nu se ia seama de trei decizii ale Curții Constituționale care, din 2019 până în prezent, au declarat constituțională înființarea și organizarea SIIJ. Ultima decizie în acest sens a fost pronunțată chiar marți, când CCR a subliniat că, în România, Constituția și legile interne primează. Asta, după ce o instanță din Prahova a găsit de cuviință, la începutul acestei săptămâni, să suspende un proces vizând un magistrat, pe motiv că parchetul care a trimis în judecată dosarul - în speță SIIJ – nu mai există, deoarece așa a fost interpretată o decizie a CJUE. Iar Stelian Ion mai aduce în actualitate o temă deja tranșată de două ori de CCR, cea a cumpărării cartelelor prepay doar cu buletinul de identitate.

 

Stelian Ion presează, de la nivelul funcției de ministru, Parlamentul României să adopte legea de desființare a Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, nu în forma trecută de Camera Deputaților, agreată și de CSM, ci în cea gândită de el. Mai exact, USR-istul cere ca toată competența de anchetă să treacă la DNA și la DIICOT, și nu la Parchetul General, iar garanțiile de independență și de combatere a abuzurilor, printr-un mecanism de filtru la nivelul CSM, să dispară. În acest sens, Stelian Ion, care face parte dintr-un partid condus de un președinte, Dan Barna, face, printre alții, obiectul plângerii penale la SIIJ, cu privire la frauda de la alegerile locale din toamna anului trecut, de la Primăria Sectorului 1.

Ministrul Justiției folosește, ca argument, raportul MCV pe anul 2020, publicat de Comisia Europeană în urmă cu două zile. „Desființarea Secției speciale trebuie să aibă în vedere reîntregirea competenței DNA privind corupția din Justiție și a atras atenția că lucrurile se vor agrava, în condițiile în care instanțe din România au început să pronunțe decizii potrivit cărora activitatea SIIJ este în afara reglementărilor europene”, susține Stelian Ion. Mai mult, acesta arată că „este de remarcat că, în cadrul raportului, Comisia apreciază proiectul de lege propus de Guvern şi trimis către Parlament. Se observă că membrii Comisiei nu se referă în acest raport, în niciun fel, la necesitatea impunerii unor garanţii suplimentare odată cu desfiinţarea SIIJ”.

 

Interpretare subiectivă a unei decizii a CJUE

 

Mai mult, Stelian Ion invocă Decizia CJUE din 18 mai 2021, care ar fi declarat că înființarea SIIJ intră în contradicție cu legislația europeană, interpretare desființată de mai mulți juriști, printre care și judecători, foști judecători sau ex-magistrați ai Curții Constituționale. „Deja instanţele noastre judecătoreşti au început să dea anumite soluţii. Mă refer la Curtea de Apel Piteşti, potrivit căreia înfiinţarea SIIJ nu se justifică şi chestiunile acestea implică foarte multe complicaţii pe viitor. Nu putem aştepta de la CJUE să ne rezolve problemele interne. Ni s-a lăsat toată libertatea să facem acest lucru. De asemenea, nu putem aştepta doar de la justiţie să rezolve aceste probleme. Ca atare, este foarte important ca noi, politicienii, să găsim soluţii pentru desfiinţarea grabnică a SIIJ”, a mai precizat ministrul.

 

O instanță din Argeș a mers în aceeași direcție

 

La ce se referă Stelian Ion? La începutul acestei săptămâni, Curtea de Apel Pitești a decis că SIIJ „nu mai poate funcționa în urma deciziei CJUE, printr-o decizie definitivă. Judecătorii au admis o contestație formulată de o asociație de proprietari, care reclamase un magistrat, și au invocat Tratatul de Funcționare al UE și decizia CJUE din 18 mai, stabilind că „SIIJ nu este justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și nu este însoțită de garanții specifice care să permită, pe de o parte, să se înlăture orice risc ca această secție să fie folosită ca instrument de control politic al activității respectivilor judecători și procurori susceptibili să aducă atingere independenței acestora”.

Ca atare, Curtea de Apel Pitești a decis ca speța semnalată de asociația de proprietari „să fie declinată spre soluționare parchetului competent”. Practic, atât ministrul Justiției, cât și respectiva instanță de judecată, afirmă că legile Parlamentului României și deciziile CCR sunt inferioare unei legislații europene, invocând argumente dintr-o decizie a CJUE în care, însă, nu sunt afirmate cele reținute. Lucru demonstrat de președintele Curții de Apel Cluj, Dana Gîrbovan, în mai multe comunicate publice.

 

 

Fostul judecător Adrian Toni Neacșu: „Aproape că s-a instalat haosul în justiție. CCR a readus bunul simț”

 

Situația incredibilă în care s-a ajuns este analizată de fostul judecător Adrian Toni Neacșu, care arată că, după apariția Hotărârii CJUE din 18 mai 2021, „se instalase haosul în justiția noastră, haos sprijinit nu atât pe conținutul acestei hotărâri, cât pe interpretările fanteziste și forțate ale celor care susțineau desființarea SIIJ și atribuirea de forță obligatorie recomandărilor din MCV”.

Marți, însă, Curtea Constituțională a emis o nouă decizie prin care s-a stabilit că SIIJ este perfect constituțională. „Decizia CCR, într-o logică juridică impecabilă și în concordanță cu bunul simț al Constituției, a venit să facă puțină ordine”, arată Neacșu, care face o radiografie a acestei decizii.

Astfel, SIIJ este înființată prin lege de autoritatea legislativă și este o structură constituțională, ceea ce Curtea mai stabilise deja de trei ori. Secția este constituțională chiar și în baza criteriilor enumerate în Hotărârea CJUE din 18 mai 2021. Mai mult, instanțele de judecată nu pot stabili că o lege constatată constituțională de CCR încalcă dreptul UE așa cum a fost interpretat în Hotărârea CJUE și nici nu pot aplica recomandările din MCV pentru a justifica înlăturarea legislației naționale, cu atât mai mult dacă aceasta a fost constatată ca fiind constituțională de către CCR.

 

Efectele deciziei CCR de marți

 

Adrian Toni Neacșu mai arată că CCR subliniază că dreptul UE inclusiv deciziile CJUE nu au prioritate față de dispozițiile constituționale, Constituția - inclusiv astfel cum este interpretată obligatoriu de către CCR- având prioritate. „Primul efect al acestei decizii este oprirea valului de dosare din justiție prin care se pregătise constatarea nelegalității SIIJ din perspectiva dreptului UE și a Hotărârii din 18 mai. (…) Pur și simplu se pornise o acțiune coordonată de înlăturare de către judecători a normelor constituționale și a deciziilor CCR invocând fantezist prioritatea dreptului european (președintele Forumului Judecătorilor, asociație care a inițiat și organizat întreg acest demers, este de altfel specializat - fiind chiar foarte bun - tocmai în dreptul european).  Puciul constituțional a fost dejucat”, mai subliniază fostul judecător.

Însă efectele deciziei CCR sunt multiple. „Un al doilea efect este că din acest moment Guvernul nu mai poate invoca drept motiv pentru desființarea SIIJ Hotărârea CJUE ci exclusiv motive politice. Nu există justificări tehnice sau obligații europene, nu mai trebuie invocate ipocrit, ci pur și simplu politic SIIJ nu trebuie să mai existe. Al treilea efect este cel mai important din punctul meu de vedere. CCR a stabilit standardul ierarhiei unor norme naționale și europene. 

Constituția este în varful ierarhiei, împreuna cu deciziile CCR, urmată de dreptul UE (tratatul de aderare și celelalte acte normative europene), apoi de legislația națională. Este practic ridiculizată discuția potrivit cu care instanțele de judecată și judecătorii ar putea vreodată să înlăture de la aplicare deciziile CCR invocând orice hotărâre a CJUE sau orice altă normă europeană”, a conchis avocatul Adrian Toni Neacșu.

 

Pe agenda Guvernului se află și subiectul cartelelor prepay. Tranșat deja de două ori de CCR

 

O a doua temă recurentă folosită de Stelian Ion este cea pe care, încă din 2012, SRI a încercat să o introducă în legislație. Este vorba despre vânzarea cartelelor telefonice prepay numai pe baza unui act de identitate.

Ministrul USR al Justiției a invocat atentatul de la Arad, în care a fost ucis omul de afaceri Ioan Crișan, dar și anunțul cu amplasarea unei bombe, săptămâna aceasta, la Curtea de Apel București. „Pornind de la faptul că a fost, printr-un telefon, din nou amenințare cu bombă la Curtea de Apel București și s-a dat peste cap toată activitatea de acolo, să luăm foarte în serios reanalizarea soluției referitoare la interzicerea cumpărării cartelelor telefonice fără buletin. (…) Este o chestiune pe care ar trebui să o gândim foarte atent și o să propun această chestiune, pentru că din păcate sunt tot mai multe situații în care oameni certați cu legea se folosesc de acest mijloc, se ajunge iată la tragedii. (…) Este un subiect pe care îl am pe agendă printre priorități”, a precizat Stelian Ion.

Tema este al doilea exemplu prin care sunt ignorate deciziile Curții Constituționale. Subiectul a generat multe convulsii, începând cu anul 2013, încă de pe vremea Guvernului Ponta, când SRI a elaborat un așa-zis pachet al „Legilor Big Brother”, în care se propunea vânzarea cartelelor GSM preplătite doar în baza actului de identitate și al unui CNP, precum și, ulterior, al stocării de către agenții economici care pun la dispoziția clienților servicii de internet gratuit a unor date electronice cu caracter personal. Cea mai recentă tentativă de a se promova un astfel de act normativ a avut loc în anul 2019, în timpul guvernării Dăncilă, când a fost adoptată OUG 62.2019, privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă şi comunicaţiile electronice. Numai că, în februarie 2020, CCR a decis, cu unanimitate de voturi, să declare actul normativ neconstituțional, în ansamblul său.

Concret, Curtea a decis că Guvernul nu a motivat în cuprinsul actului normativ criticat situația extraordinară a cărei reglementare nu putea fi amânată și nici urgența reglementării, limitându-se la a justifica oportunitatea și necesitatea reglementărilor, aspecte care nu se circumscriu criteriilor de constituționalitate prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție, așa cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența constantă a Curții Constituționale.

De altfel,   decizia de anul trecut este a doua pe care CCR a emis-o în acest sens. În septembrie 2014, Curtea Constituțională a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că legea pentru modificarea şi completarea OUG nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice este neconstituţională în ansamblul ei. Curtea a constatat, atunci, că dispoziţiile legii criticate nu au caracter precis şi previzibil, iar modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans, respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet, nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.

Ultima oră
Alte titluri din: Special
PSD promite moțiune de cenzură la sfârșitul lunii. Aritmetica parlamentară arată că au nevoie de încă 30 de voturi PSD promite moțiune de cenzură la sfârșitul lunii. Aritmetica parlamentară arată că au nevoie de încă 30 de voturi
Străinii învață după manualele românești de sexologie, la noi e materie-tabu Străinii învață după manualele românești de sexologie, la noi e materie-tabu
Mai multe titluri din: Special
Antena3.ro O femeie din Iași a cheltuit aproape 50.000 lei pe teste PCR pentru a-și vedea mama în spital: ”DSP-ul a recunoscut că este un abuz”
Libertatea.ro Carmen Negoiță, prima poză cu noul iubit, un cunoscut politician. Fotografiați pe plajă
A1.ro EXCLUSIV. Declarațiile Ginei Pistol după botezul micuței Josephine Ana Maria. Imagini nemaivăzute de la evenimentul discret
Observator.ro LOTO 6/49 - joi 27 mai 2021. Avem numerele câștigătoare la tragerile loto