Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 

Autor: MONICA COSAC
30 Noi 2021

Unul dintre cele mai importante momente din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, a avut loc tot în timpul unei pandemii, şi anume gripa spaniolă. Considerată una dintre cele mai letale pandemii din istorie, gripa spaniolă a făcut între 50 şi 100 de milioane de victime în întreaga lume, în mai puțin de trei ani. 

 

În urmă cu un secol, când mai multe țări treceau printr-o perioadă cruntă din punct de vedere economic şi social, din cauza Primului Război Mondial, omenirea s-a confruntat și cu cea mai mare pandemie care a existat vreodată: așa-numita „gripă spaniolă”, care a „măturat” planeta în trei valuri succesive, purtată dintr-un colț în altul al lumii de mişcările de trupe din ultimele luni ale războiului și de soldații care s-au întors de pe front la finalul conflagrației. 

Deși focarul iniţial nu a fost depistat în Peninsula Iberică, ci în Statele Unite, Spania a fost găsită vinovată de această molimă deoarece acolo s-ar fi semnalat primele cazuri. Cert este că, la momentul respectiv, i s-a spus gripa spaniolă şi aşa a rămas cunoscută în istorie. 

„În ciuda denumirii sale, acest flagel gripal nu îşi are focarul iniţial în Peninsula Iberică. Denumirea încetăţenită se datorează circumstanţelor geopolitice ale momentului: în primăvara lui 1918 Primul Război Mondial era departe de a se fi încheiat, iar organele de presă ale ţărilor beligerante erau supuse cenzurii de război: le era interzis să relateze ştiri care ar fi putut demoraliza soldaţii şi populaţia civilă. În aceste condiţii, doar presa necenzurată a unei ţări neutre, precum Spania, a raportat răspândirea în spaţiul iberic a unei noi maladii ucigătoare. De aceea, publicul european şi mondial a considerat (iniţial) că noua gripă e un fenomen exclusiv spaniol şi a denumit-o în consecinţă. Aşa-numita gripă spaniolă a izbucnit, de fapt, într-o cazarmă din Kansas, în Statele Unite. În dimineaţa zilei de 4 martie 1918, Albert Gitchell, bucătar de popotă la Camp Funston, s-a prezentat la infirmerie plângându-se de durere în gât, febră şi dureri de cap. Istoria îl va consemna pe Gitchell ca fiind pacientul-zero al unei pandemii de o talie aproape fără precedent în analele umanităţii”, explică istoricul Vladimir Creţulescu, cadru didactic la Facultatea de Istorie a Universității București, într-un articol postat pe site-ul unibuc.ro. 

Virusologii cred că „gripa spaniolă” era, la origine, o gripă aviară, care a suferit o serie de mutaţii, trecând bariera biologică de la păsări, la om. 

 

A secerat în special adulții tineri

 

Alți specialiști spun că fi pornit din China, ca și pandemia de coronavirus. „Gripa spaniolă (1918), originară din China, adusă de muncitorii chinezi în Europa, a fost produsă de H1N1, un virus al cărui genom s-a reasortat cu genomul unui virus aviar (...). A fost cea mai severă, cu un mare număr de victime (40-50 milioane, mai ales adulți tineri). Numărul victimelor a fost mult mai mare, fiindcă multe țări nu au înregistrat victimele (URSS postrevoluționară). În Africa subsahariană au murit circa 1,5 milioane de persoane, iar în India a dispărut o generație întreagă”, scrie Grigore Mihăescu, profesor de microbiologie și imunobiologie la Facultatea de Biologie a Universității București, într-un articol postat pe site-ul universității. 

 

1 din 3 locuitori ai planetei, loviți de molimă

 

Potrivit istoricilor, în 1918, populaţia mondială era de aproximativ 1,8 miliarde de oameni, iar gripa spaniolă ar fi infectat peste 500 de milioane de persoane. Practic, aproximativ unul din trei locuitori ai planetei s-a îmbolnăvit și circa 50 de milioane de oameni și-au pierdut viața din această cauză. Ba chiar se estimează că cifra celor ucişi de virus ar fi dublă.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a catalogat gripa spaniolă drept „cea mai devastatoare răbufnire a unei maladii infecţioase înregistrată vreodată”, iar o caracteristică a acestei molime a fost că secera în special tineri activi și sănătoși.

„Unul dintre aspectele cele mai tragice ale acestei molime este faptul că făcea victime cu precădere în grupa de vârstă 20 – 39 de ani: răpunea tineri cu sănătatea robustă, aflaţi în plină putere. Boala îi afecta în mod disproporţionat pe bărbaţii tineri, femeile fiind foarte expuse doar în cazul în care erau însărcinate – situaţie în care infecţia ducea la avort spontan, şi adesea, la decesul mamei şi al fătului. Vârful mortalităţii s-a înregistrat la persoanele aflate în jurul vârstei de 28 de ani. Piereau oamenii cei mai dinamici: soldaţii întorşi de pe front, tinerii taţi, tinerele mame, stâlpii şi speranţa societăţii”, arată istoricul Vladimir Creţulescu.

Potrivit acestuia, bolnavul era cel mai contagios cu una-două zile înainte de apariția simptomelor, iar unii dintre cei care treceau cu bine prin boală se confruntau cu o altă problemă: „Ştim că virusul provoca o inflamare a nervului optic, astfel încât, chiar şi vindecat, pacientul nu mai putea percepe culorile la fel de pronunţat ca înainte: toate nuanţele şi tonurile lumii îi păreau şterse, spălăcite, bătând în cenuşiu”.

 

Masca, o necunoscută pentru transilvăneni

 

Molima s-a manifestat puternic și în spațiul românesc, iar Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918 s-a desfășurat în plină epidemie, exact după valul din octombrie – noiembrie 1918. Istoricul Tudor Roșu, de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, a publicat anul trecut o cercetare cu privire la efectele gripei spaniole asupra Marii Uniri. Potrivit acestuia, la Alba Iulia s-au adunat peste 100.000 de români, dar au existat puţine măsuri de protecţie, masca fiind la momentul respectiv o mare necunoscută pentru locuitorii Transilvaniei. „Decalajul faţă de statele apusene, unde se încercau metode moderne de profilaxie, de la măşti de protecţie la izolarea celor afectaţi, e vizibil. În spaţiul transilvan, după unele mărturii ale evenimentului de la 1 Decembrie, oamenii purtau în jurul gâtului mărgele din căţei de usturoi, în speranţa prevenirii gripei. Ideea de izolare, de a nu călători, bolnav fiind, nu exista”, a explicat istoricul, dând ca exemplu octogenarul Gheorghe Pop de Băseşti, care a călătorit spre Alba Iulia într-o stare avansată a bolii, iar gestul lui a fost perceput ca unul vecin cu eroismul. Practic, cei care au lipsit nu au putut să se deplaseze din cauza incapacităţii fizice generate de boală. 

Chiar Regina Maria a fost foarte afectată de boală, în decembrie 1918. „Am fost bolnavă, foarte bolnavă. Pe neașteptate, aproape fără să-mi dau seama, parcă m-a izbit ceva în spate și m-a pus jos, tocmai când lumea voia să petreacă cu mine. M-am îmbolnăvit, oribil, dureros, așa cum n-am mai fost niciodată. Au fost zile chinuitoare de febră și stare proastă, de slăbiciune, de înspăimântător delir și insomnie, de am crezut că o să-mi ies din minți. Deci așa arată faimoasa gripă spaniolă! […] Văzându-i pe alții murind în jurul meu, toată lumea tremura pentru mine”, după cum a dezvăluit pe 26 decembrie 1918, în Jurnalul său de război.

 

 

Pandemia a durat aproape trei ani, din ianuarie 1918 până în decembrie 1920, şi nicio ţară din lume nu a fost ocolită de virus. Istoricii estimează că în acel interval gripa a ucis între 3% şi 6% din populaţia globului.

Ultima oră
Alte titluri din: Special
Bolintin Vale - viața sub amenințarea cuțitului Bolintin Vale - viața sub amenințarea cuțitului
Vânătoare de mașini în sectorul 6, timp de 350 de zile pe an. Ocazional, și în weekend, dar și în zilele de sărbătoare Vânătoare de mașini în sectorul 6, timp de 350 de zile pe an. Ocazional, și în weekend, dar și în zilele de sărbătoare
Mai multe titluri din: Special
Antena3.ro Horoscop rune 17-23 ianuarie 2022, cu Mihai Voropchievici. Racii găsesc belșug, Scorpionii se îndrăgostesc pasional
Libertatea.ro Vor să demoleze blocul pentru că umbrește Catedrala. Ce spun locatarii! „Ne-a șocat vestea!„
A1.ro Cum arăta Lidia Buble înainte să devină faimoasă. Avea 21 de ani, purta blugi rupți și extensii
Observator.ro LOTO 6/49 - joi 27 mai 2021. Avem numerele câștigătoare la tragerile loto