Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jurnalul asasinatelor politice

08 Mar 2004

Editia de colectie de astazi scoate la lumina figurile marilor domnitori Brancoveanu si Mihai Viteazul, destinele legendare ale lui Horea, Closca, Crisan si Tudor Vladimirescu, frante din ordinul imperiilor vecine. Evocam momentele dramatice ale asasinarii lui I.G. Duca, Iorga, Madgearu, Armand Calinescu, cazuti sub gloantele legionarilor, destinul tragic care i-a unit pe Zelea Codreanu si Ion Antonescu, procesul politic si executia rapida a lui Patrascanu, soarta disidentilor zdrobiti de Securitate. Un documentar cutremurator despre asasinate din istoria Romaniei, pe care trebuie sa o cunoastem si sa ne-o asumam.

Au fost taind un brad batran

Asasinarea savantului Nicolae Iorga, inca incomplet elucidata dupa 64 de ani, a fost "o pierdere pentru umanitate, o rusine pentru civilizatie" (Henri Coanda). O pata de sange de nesters din memoria romanilor. ( VIOREL ILISOI )

Salbaticul deceniu cinci al secolului trecut, marcat de rabufnirea deliranta a bestialitatii, a fost intunecat de asasinate odioase, insa nici unul n-a detunat atat de profund in constiinta romanilor precum asasinarea lui Nicolae Iorga. La moartea savantului care epuizase cu egoism superlativele puterii intelectuale, 47 de universitati din lumea civilizata au arborat drapelul cernit. Numai la noi, intr-o tara aflata sub teroarea legionara, ziarele vremii i-au anuntat moartea abia in cateva randuri dosite printre stiri marunte.

Ingerii mortii

27 noiembrie 1940. Soarele a apus la ora 16:35. De atunci nu a mai rasarit niciodata la fel...

Iorga stia ca va fi asasinat de cei impotriva carora condeiul lui taios n-a obosit sa scrie. Nu s-a ascuns, cum il sfatuia familia, la Casa Romaneasca din Venetia, infiintata la initiativa lui. Fiindca nu era las. I-a asteptat pe ingerii mortii la masa de lucru, scriind la "Istoria universala", ceea ce ar fi trebuit sa devina, poate, cea mai grandioasa lucrare izvodita de o minte omeneasca.

Se afla de doua saptamani la vila din Sinaia, dupa ce cutremurul din 9/10 noiembrie zdruncinase casa din Valenii de Munte, traind din stipendii, fiindca, desi fusese numit profesor pe viata, rectorul legionar al Universitatii din Bucuresti il inlaturase de la catedra.

In jurul orei 17:30 a fost ridicat de un grup de legionari, sub pretextul ca trebuie sa dea, la Bucuresti, unele declaratii. Nu s-a opus. Stia ca va fi ucis. Scrisese, cu o zi mai devreme, doua poezii premonitorii, testamentare. Nici pana astazi nu se stie ce s-a intamplat din momentul in care Profesorul a urcat in Buick-ul negru, cu numarul 2116-B.R., si pana a doua zi dimineata, cand trupul lui, gaurit de gloante si acoperit de bruma, a fost gasit de niste tarani la marginea drumului dintre Ploiesti si Strejnic.

Nici o lacrima pentru Iorga

Ancheta judiciara, sumara si facuta sub teroare, arata ca asasinatul s-a infaptuit putin inainte de miezul noptii. Nu se stie cate persoane au participat la uciderea lui. Marturiile, la proces, sunt in discordanta: indica intre 5 si 8 persoane. Horia Sima, care s-a intalnit cu "echipa mortii" chiar in noaptea asasinatului, spune, in memoriile lui, ca ar fi fost 8 insi, pe care ii si numeste: Traian Boeru, directorul Institutului National al Cooperatiei, Stefan Cojocaru, Ion Jurcan, Traian Iorga, Otto Schweninger, Tudor Dacu, Stefan Iacobuta si Ion Atanasiu.

Pana la reprimarea rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941 nu s-a facut nici un pas pentru prinderea si pedepsirea ucigasilor lui Iorga si Madgearu. Mai apoi, audiindu-se aproape o suta de persoane, martori si informatori ai politiei, s-a intocmit un dosar in care au fost inculpati 5 legionari. Patru, in frunte cu Boeru, se adapostisera deja in Germania; au fost judecati in lipsa si condamnati la moarte - dar vor muri de batranete, fara sa le atinga cineva un fir de par. Numai Stefan Cojocaru a fost judecat in stare de arest, dar, cu toate ca rolul lui determinant in uciderea lui Iorga a fost demonstrat, el s-a bucurat de o incredibila achitare. Astfel, nici unul dintre asasini nu a platit nici macar cu o lacrima pentru una dintre cele mai abominabile crime din istoria Romaniei.

"Cadavrul prezinta trei plagi orefaciale (7 mm), prin arma de foc, in regiunea pectorala dreapta, deasupra mamelei, un orificiu prin arma de foc la nivelul unghiului intern al ochiului stang, un alt orificiu in regiunea mijlocie a obrazului stang. Moartea lui Nicolae Iorga, profesor universitar, in varsta de 69 de ani, a fost violenta. Ea se datoreste unor plagi, prin arma de foc, ale capului si trunchiului, cu distrugerea creierului si hemoragie interna..." Extras din raportul de expertiza medico-legala

"Academia a tacut. Universitatea a tacut. Biserica a tacut. Magistratura a tacut. Armata a tacut. Societatea scriitorilor romani a tacut. Presa a tacut. O tara intreaga a tacut. Imi ascund capul in maini de-atata rusine. Hotarat, nu l-am meritat" poetul Al. T. Stamatiad, catre Perpessicius, 25 decembrie 1940

Brad batran
Au fost taind un brad batran
Fiindca facea prea multa
umbra
Si-atuncea din padurea
sumbra

Se auzi un glas pagan:
"O, voi, ce-n soare cald
traiti
Si ati rapus stramosul
nostru,
Sa nu va strice rostul
vostru,

De ce sunteti asa grabiti?
In anii multi cat el a fost,
De-a lungul ceasurilor
grele,
Supt paza cracilor rebele
Multi si-au aflat un
adapost.

Mosneagul stand pe culme drept
A fost la drum o calauza
Si-n vremea aspra si hursuza
El cu furtunile-a dat piept.

Folos aduse cat fu viu,
Ci mort acuma cand se
duce,
Ce alta poate-a va aduce,
Decat doar inca un
sicriu?!..."
Ultima poezie a lui
Nicolae Iorga, scrisa cu o
zi inaintea mortii

Impotriva lui Iorga

Curtea de Apel Bucuresti intocmeste, in aprilie 1941, la cererea presedintelui Consiliului de Ministri, o "expunere succinta, dar cuprinzatoare a rezultatelor obtinute pana acum in instruirea asasinarii profesorilor N. Iorga si Virgil Madgearu" (dosar 293/1940). Niciodata nu au mai fost adaugate elemente judiciare certe, in afara de cele cuprinse in raportul Curtii de Apel, din care reproducem concluziile:

"Din ansamblul indiciilor si prezumtiilor ce se degaja din intreaga instructie urmata in cauza resulta ca acest asasinat a fost conceput la Bucuresti, la Institutul National al Cooperatiei, unde era director Traian Boeru si unde toti ceilalti invinuiti detineau functii importante.

Desi Cabinetul II Instructie a fost investit cu cercetarea asasinatului inca din 28 noiembrie 1940, totusi, pana in present, nu s-au putut identifica decat doi din cei sase asasini.

Motivele sunt urmatoarele:

  • 1. Pana la 23 ianuarie 1941 nu s-a intreprins nici un fel de urmarire contra invinuitilor, desi zvonul public colporta numele asasinilor. Instructia, pina la aceasta data, a fost complet ineficace, deoarece toti informatorii erau stapaniti de un sentiment de teama si nu dadeau nici un fel de informatiuni care sa poata duce la identificare.
  • 2. Dupa 23 ianuarie, toti invinuitii au disparut, astfel ca marturia lor sau confruntarile intre ei si anumiti informatori, atat de necesara instructiei, nu s-au putut face.

Siguranta si Politia locala, cat si cea generala a Statului, nu ne-au procurat nici un fel de informatie sau proba care sa ne ajute la identificarea asasinilor, dar mai mult, nici pe cele pe care le-am cerut noi nu le-a dus la indeplinire. (...)

In descoperirea tuturor infractorilor, judecatorul de instructie si procurorul sunt ajutati de organele Sigurantei, Politiei si Jandarmeriei. Or, cand acesti auxiliari indispensabili instantelor de instructie si urmarire sunt complet absenti de la datorie sau incapabili sa colaboreze in mod eficace este explicabil faptul ca in speta de fata instructia, pana in present, nu a dat rezultate normale"

CONTINUARE: O vrajitoare i-a prezis sfarsitul

Mai multe titluri din: Special