Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară

Autor: DIANA SCARLAT
03 Iul 2020

Atrași de imaginile cu apele cristaline ale Mediteranei sau ale altor mări, din zone turistice foarte populare, mulți români sunt convinși că litoralul românesc este de mâna a doua, pentru că apa e mai mereu „murdară”. În afară de situațiile în care chiar există poluare – destul de rar – apa Mării Negre are câteva particularități care o fac mai bună decât apele celorlalte mări. Câteva explicații ale directorului general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, din Constanța, Simion Nicolaev, vin să elucideze misterul apelor tulburi de pe țărmul Mării Negre.

 

De ce culoarea apei din zona litoralului Mării Negre este alta, față de cea a altor mări, precum Mediterană sau Ionică?

 

Simion Nicolaev: Ca principiu, Marea Neagră se află sub influența directă a apelor care sunt adunate într-un bazin hidrografic de peste două milioane de kilometri pătrați, drept urmare, apa este mai eutrofizată, adică mai bogată în săruri nurtitive decât cele cristaline. O mare foarte limpede și foarte albastră este o mare săracă în fitoplancton. Din acest considerent, apele Mării Negre sunt, în general, mai tulburi. La un moment dat, apele dinspre mare sunt împinse spre larg, iar cele din adâncime vin spre mal, iar atunci, apa capătă o culoare lăptoasă. Nu este specifică pentru tot litoralul românesc, ci pentru anumite zone.

 

Sunt fenomene care fac apa cristalină și pe litoralul românesc?

 

Simion Nicolaev: La apă mai caldă se dezvoltă mult algele. Apar și momente când apa devine cristalină, chiar în cursul verii, când sub influența vântului din partea sud-estică vin fronturi de apă foarte rece, care scad temperatura apei. Pot fi diferențe de 12-14 grade Celsius, chiar de la o zi la alta. Apa se răcește și devine cristalină. La mal se simte mai puțin, pentru că apa este mai puțin adâncă și razele soarelui penetrează și dacă nu sunt curenți prea puternici, care să mute apele dintr-o parte în alta, apa rămâne mai caldă la mal. Alt fenomen este legat de stratificarea termică în Marea Neagră, care s-a inversat, adică iarna avem ape reci la suprafață și mai calde spre fundul mării, iar acum situația s-a inversat. Înspre larg, apa este mai caldă la suprafață și mai rece spre fundul mării.

 

Cum se formează nămolul de pe țărmul Mării Negre?

 

Simion Nicolaev: Algele care ajung la mal putrezesc și se transformă în acest nămol, care poate avea și calități terapeutice. Algele au componente foarte utile pentru organismul uman. Fenomenul și procesul nu sunt de dată recentă, dacă se formează gropi de nămol pe malul mării, este posibil să fie depozite de ani de zile. Nămolul pe care îl putem găsi pe fundul apei este substanță organică rezultată din transformarea algelor. Nămolul terapeutic de la Techirghiol este rezultatul intrării în procesul de transformare a altor componente, inclusiv crustacei, precum Artemia Salina, un crustaceu foarte mic, și o combinație de alge macrofite, specifice pentru astfel de lagune salmastre. Salinitatea este de peste 40% în lacul Techirghiol. Dacă vorbim despre nămolurile terapeutice din lacurile sărate de la Brăila sau de la Amara, acestea au alte surse, deci și alte proprietăți.

 

Salinitatea mai scăzută este mai benefică, din punctul de vedere al efectelor terapeutice?

 

Simion Nicolaev: Efectele terapeutice sunt date de compoziția biochimică a apei. Marea Neagră este mai puțin sărată și mult mai bogată în fitoplancton, spre deosebire de celelalte mări, precum Mediterana. Dacă salinitatea maximă este 18-19 grame la litru în larg, iar la mal variază de la 7-8 grame la litru, până la 18 grame la litru, în Mediterană sau în Oceanul Atlantic salinitatea este dublă, de peste 35 de grame la litru. Iar apele mai sărate sunt și mai sărace în elemente fitoplancton. 

 

 

Salinitatea din Marea Neagră diferă de la o zonă la alta. În largul Mării Negre vom găsi apă mult mai sărată decât la mal, la salinități de 19 grame la litru, în timp ce la mal este de 10-12 la litru.     

 

Simion Nicolaev, director general al INCDM „Grigore Antipa”

 

 

Apele cristaline sunt mai sărate și mai sărace în componente fitoplancton, benefice din punctul de vedere al efectelor terapeutice.

 

Unde este cea mai curată apă

 

Cea mai curată apă din zona litoralului românesc este în partea de sud, unde se află și Rezervația Maritimă 2 Mai-Vama Veche. Cea mai săracă în salinitate este zona de nord, influențată de vărsarea Dunării în Marea Neagră. Fitoplanctonul din apele Mării Negre diferă de cele din oceane. Fitoplanctonul este baza pentru hrana din mediul acvatic, fiind sursă de hrană atât pentru animale microscopice, precum zooplanctonul, cât și pentru cele mai mari mamifere marine, precum balenele. Peştii mici şi nevertebratele se hrănesc, de asemenea, cu fitoplanctonul, apoi devin hrană pentru cele mai mari. În timpul fotosintezei, fitoplanctonul consumă la fel de mult dioxid de carbon ca o pădure sau alte plante terestre. O parte din acest carbon ajunge, astfel, în adâncul oceanelor, când fitoplanctonul moare, iar o altă parte este transferată în diferite straturi ale oceanului, când fitoplanctonul este mâncat de viețuitoarele din oceane, care, la rândul lor, se reproduc, generează deşeuri şi mor. În apele oceanelor, fitoplanctonul poate deveni periculos, la un moment dat, dar gradul de periculozitate nu s-a regăsit la cel din apele mărilor, mai ales acolo unde salinitatea este mai scăzută.

Ultima oră
Alte titluri din: Interviuri
Ochiului îi place mult lumina Ochiului îi place mult lumina
Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei
Mai multe titluri din: Interviuri
Antena3.ro Mesajul dur al unei asistente: ”Sunt mândră că șterg funduri!”
Libertatea.ro Țara care a sărit de la 7.500 la 30.000 de infectări într-o zi. Noua metodă de raportare dezvăluie „furtuna perfectă” COVID
A1.ro Gina Pistol a plâns în hohote în fața chefilor! Vedetele au licitat pentru farfurii, la Chefi la cuțite
IncomeMagazine.ro Înregistrarea în scop de TVA a societăților din România se complică din nou
Observator.ro Bătaie în trafic, la Galaţi. Doi şoferi s-au dezbrăcat, apoi şi-au împărţit pumni şi picioare