Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară

Autor: ADRIAN STOICA
25 Noi 2021

Interviu cu Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”

Fără capacități de prelucrare a materiei prime, valoarea producției în anul agricol 2020/2021 a fost de 18-19 miliarde de euro, față de un potențial de 40-45 de miliarde de euro. Acest lucru a dereglat și mai tare balanța comercială cu produse agroalimentare, care a înregistrat un deficit de peste 2,2 miliarde de euro. Decizii politice luate cu întârziere și, de multe ori, nu în concordanță cu realitatea, continuă să lase o amprentă negativă asupra acestui sector, deși importanța lui este una considerată strategică de către toate statele UE. Despre toate aceste probleme, dar mai ales despre ce ar trebui să facă autoritățile pentru ca România să-și depășească condiția rușinoasă de importator net de mâncare, am stat de vorbă cu Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”.

 

 

Comparativ cu anii trecuți, anul agricol 2020/2021 cum l-ați caracteriza din punctul de vedere al producției vegetale?

Anul agricol 2020/2021 nu a fost unul ușor. A fost un an diferit față de anul anterior, din cauza fenomenelor climatice care, din păcate, continuă să influențeze de cele mai multe ori decisiv producția agricolă din România. Nu trebuie uitat faptul extrem de important că anul agricol 2020/2021 a urmat după un an agricol 2019/2020 în care producția agricolă, atât cea de la culturile de toamnă (grâu, rapiță, orez, orzoaică), cât și de la cele de primăvară (porumb, floarea soarelui, soia), a fost puternic afectată de fenomenul secetă (seceta pedologică la care s-au adăugat seceta și arșița atmosferică). În numeroase cazuri și cu precădere, în zonele de mare importanță agricolă, câmpia din sudul țării (Muntenia, Oltenia), Dobrogea, Podișul Moldovei, producțiile au fost afectate grav sau chiar compromise în totalitate. Acest lucru a dus la pierderi financiare semnificative pentru toate categoriile de fermieri.

Faptul că statul a acordat despăgubirile pentru calamități la un nivel scăzut și după un interval mare de timp a făcut ca efectul negativ din punct de vedere economic să se resimtă la majoritatea fermierilor și în anul agricol 2020/2021. Efectele economice negative datorate secetei din anul agricol 2019/2020 s-au resimțit cu precădere la fermierii din Câmpia Română, Dobrogea și Podișul Central Moldovenesc.

Dacă ne referim strict la anul agricol 2020/2021, constatăm că a fost un an excepțional pentru cerealele păioase: la grâu s-a obținut o producție totală de 11,33 de milioane de tone, încadrând grâul în limitele unor producții apropiate de potențialul României de 10-14 milioane de tone de grâu. Împreună cu secara, triticalele, orzul, orzoaica, ovăzul de toamnă și cel de primăvară, meiul, în anul 2021 s-a realizat o producție totală de peste 15 milioane de tone de cereale păioase.

Anul 2021 a fost unul excepțional pentru rapița de toamnă pentru ulei, realizându-se o producție medie la ha pe țară de peste 3.000 kg/ha, cea mai mare producție de rapiță pentru ulei, lucru extrem de important, dacă luăm în calcul valoarea produsului de rapiță - uleiul alimentar și biodieselul, precum și piața foarte bună a rapiței pentru ulei. În anul 2021, la toate culturile de toamnă și în toate zonele țării s-au obținut producții bune. În cazul culturilor de primăvară (porumbul, floarea soarelui, soia etc.), rezultatele au fost mai slabe din cauza condițiilor climatice, îndeosebi seceta și arșița atmosferică (Câmpia din vestul țării, Câmpia Olteniei, Dobrogea, sudul și centrul Moldovei). Cu toate acestea, la porumb și floarea soarelui s-au obținut producții totale de 13,7 milioane de tone, respectiv 3,2 milioane de tone la floarea-soarelui. Producțiile de porumb și floarea-soarelui mai scăzute din anul 2021 în raport cu potențialul de producție s-au datorat în principal unor condiții climatice nefavorabile celor două culturi.

 

 

La o analiză mai de suprafață s-ar crede că anul agricol 2020/2021 ar fi unul foarte bun. Din păcate, la o analiză mai profundă vedem că performanța cantitativă nu este însoțită și de o performanță financiară, chiar dacă prețurile de vânzare a producției (uneori chiar din lan) au fost bune sau foarte bune. Producția de cereale, rapiță și floarea soarelui se constituie, din păcate, în materii primare care se comercializează ca atare, fără a fi prelucrate și fără a produce valoare adăugată (dată de prelucrare și transformare a acestor produse în produse semifinite și finite care înmagazinează valoare adăugată).

 

Din păcate, un alt aspect negativ al sistemului agroalimentar românesc îl reprezintă disproporția dintre domeniile agriculturii. Disproporție uriașă între sectorul producției vegetale și a celei zootehnice (¾ în favoarea producției vegetale). Dezechilibre majore între diferitele domenii ale producției vegetale, unde domină cultura cerealelor în detrimentul culturilor leguminoase (proteaginoase), a plantelor tehnice (oleaginoase, textile, sfeclă de zahăr, tutun etc.).

 

„Al alt element negativ înregistrat în anul agricol 2020/2021 este acela că avem în continuare o capacitate insuficientă de prelucrare a materiilor prime agricole. Nu avem suficiente capacități de prelucrare în țară a semințelor de plante oleaginoase, fiind nevoiți să exportăm semințe și să importăm ulei, șroturi etc.

Toate acestea ne fac să înregistrăm o valoare globală a producției agroalimentare la nivelul anului 2021 de aproape 18-19 miliarde de euro, față de un potențial natural al României de 40-50 de miliarde de euro”.

 

Nici în sectorul zootehnic nu stăm prea bine...

 

Sigur, la cele spuse mai sus se adaugă și faptul că, neavând sectorul zootehnic dezvoltat, suntem obligați să importăm produse alimentare de la partenerii europeni, dar și de pe piețe terțe. Asta face ca și în anul agricol 2020/2021, România să realizeze un foarte mare deficit comercial - 2,2-2,3 miliarde de euro, ceea ce denotă o dependență netă a României de importul de produse agroalimentare (carne de porc, tăiată și în viu, produse lactate, altele). Acest lucru imprimă riscuri majore cu privire la securitatea alimentară și nu numai. Uneori cu privire la agricultură suntem captivați de anumite realizări, așa cum sunt și cele din acest an. În realitate, problemele noastre, atât din punct de vedere cantitativ, calitativ și valoric când vorbim de producția agroalimentară, rămân și la nivelul anului 2021 extrem de grave, din cauza eficienței economice scăzute în ansamblul ei.

 

Din perspectiva fermierilor, cum apreciați anul agricol 2020/2021? Au ieșit ei mai câștigați?

 

Indiscutabil și din punctul de vedere al majorității fermierilor, mai ales al celor din sectorul vegetal, anul agricol 2020/2021 a fost net superior celui anterior. Pentru fermieri au fost bune producțiile obținute și mai ales prețurile la care au putut fi valorificate produsele agricole obținute în câmp. În același timp, și în acest an fermierii au întâmpinat dificultăți în ceea ce privește spațiile de depozitare, păstrare. Un alt element esențial, care a început să se simtă ca o povară uriașă pentru fermieri, a fost creșterea peste măsură a costurilor inputurilor, în principal: fertilizanți, pesticide, material biologic (semințe, material de plantat), combustibil și electricitate, ceea ce anunță creșteri până la dublare/triplare a costurilor de producție care vor influența în viitor stabilitatea financiară a fermierilor. Crește perspectiva unor riscuri majore. În astfel de condiții vor fi greu de realizat profituri durabile care să întărească și să durabilizeze producția în ferme.

 

În acest an, balanța comercială cu produse agroalimentare a continuat să se deterioreze. Ce considerați că trebuie făcut pentru a depăși această problemă?

 

Să tratăm situația balanței comerciale pe produse agroalimentare serios.

Să rezolvăm două paradoxuri:

  1. Realizăm recorduri la unele culturi agricole, ocupând primele locuri în Europa, dar suntem dependenți de importurile de produse alimentare până la limita de a ne afecta grav securitatea alimentară.

  2. România, singura putere agricolă între țările membre ale UE cu condiții pedoclimatice extrem de favorabile agriculturii ESTE DEPENDENTĂ DE IMPORTURI MASIVE DE PRODUSE AGROALIMENTARE DE STRICTĂ NECESITATE.

 

Ce este foarte grav, este faptul că nimeni dintre factorii de decizie din România - de la Ministerul Agriculturii, Ministerul Finanțelor și chiar întregul Guvern - nu au luat în discuție niciodată problema deficitului înregistrat în balanța comercială cu produse agroalimentare a României, a cauzelor care determină această situație deosebit de gravă pentru situația generală a României. Ce este de făcut? Să luăm foarte în serios situația alimentară a țării și să nu ne ascundem sub falsele recorduri cantitative care dau formă, dar ascund fondul problemei. Oricum, trebuie știut și conștientizat că deficitul negativ crescut al balanței comerciale pe produse agroalimentare se constituie într-un element de risc major pentru țara noastră.

 

În continuare agricultorii reclamă nivelul mic al subvențiilor și plata lor cu întârziere în ultimii ani. De ce nu putem rezolva în favoarea fermierului român aceste două probleme? 

 

Da, nivelul subvențiilor pentru agricultorii români este mai scăzut decât al celor din alte state membre. Acest nivel de subvenție a rămas mai scăzut (referință istorică) pentru că, la integrarea în UE, agricultura românească avea randamente foarte scăzute în raport cu statele membre mai vechi și mai noi, deși în perioada de preaderare, aceste randamente trebuiau redresate/ameliorate. Făcându-se demersuri în acest sens, puțini politicieni și factori de decizie au înțeles demersurile unor miniștri ai agriculturii, printre care m-am numărat și eu, de a sprijini redresarea indicatorilor din producția agroalimentară românească, astfel că în momentul integrării, de care câțiva politicieni eram convinși că va veni, nu au fost înțelese suficient (Legea nr. 83/1993 care reglementa sprijinul pentru refacerea agriculturii și industriei alimentare inclusiv redotarea tehnică, a fost abrogată în anul 1997, an în care MADR a acceptat Programele PSAL II - care a dus la distrugerea infrastructurii agriculturii și industriei alimentare românești).

 

Sistemul de subvenții este unul perimat și trebuie refăcut pe alte principii, care să ducă la creșterea eficienței economice și creșterea durabilității activităților din sectorul agroalimentar.

 

 

România a rămas singura țară UE unde pesta porcină africană a continuat să facă ravagii și în acest an. De ce? Unde greșim sau ce ne lipsește pentru a aduce problema sub control?

 

Pesta porcină africană (PPA) este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă România. PPA determină nu numai pierderi de producție, afectând sectorul suin din România și siguranța sectorului, dar provoacă și mari pierderi economice. Obligă România la importuri masive de carne de porc pentru a se satisface necesarul de consum (70-80%). A creat și adâncește dependența României de importul de carne de porc, pune în pericol securitatea alimentară, adâncește soldul negativ al balanței comerciale cu produse agroalimentare al României, un important element de risc.

Extinderea focarelor de pestă porcină și lipsa unei perspective de eradicare a PPA în România se datorează amatorismului autorităților de decizie, instituțiilor responsabile, dorinței unor personaje de a-și face notorietate, așa cum s-a întâmplat cu ani în urmă cu gripa aviară. Deși li s-a atras atenția factorilor responsabili că pandemia este serioasă și trebuie tratată cu responsabilitate, ei personal, dar și instituții precum MADR, ANSVSA și chiar Guvernul au continuat să trateze problema cu superficialitate și iată unde am ajuns.

 

„La nivelul domeniului zootehnic nu avem o strategie a serviciilor sanitar-veterinare corespunzătoare. Strategia distrugerii efectivelor, singura existentă, nu a fost suficientă pentru a lichida pandemia, dar a creat mari probleme de activitate și eficiență a sectorului zootehnic. Din păcate, factori de decizie nu au lăsat să se dezvolte cercetarea în domeniu, deși astfel de teme le angajaseră în consorțiu Facultățile de Medicină Veterinară”.


 

Care considerați dv. că au fost principalele probleme care au lovit negativ agricultura românească în acest an?

 

Anul agricol 2020/2021 nu a fost un an ușor pentru fermierii români. Mai multe probleme au influențat negativ agricultura românească:

  • Condițiile climatice nefavorabile, mai ales pentru culturile de primăvară (porumb, floarea soarelui, soia etc.), seceta pedologică în Moldova, seceta și arșița atmosferică din perioada de vegetație în sudul și vestul țării.

  • Lipsa unor surse financiare la nivel de suficiență pentru susținerea producției agroalimentare.

  • S-au simțit efectele negative ale anului agricol anterior (seceta din anul 2020) din cauza pierderilor financiare înregistrate de fermieri.

  • Lipsa asocierii, chiar a colaborării, între o mare parte din fermieri.

  • Lipsa integrării în producție: prea multe produse materii prime cu valorificare fără niciun fel de valoare adăugată.

  • Decizii politice luate cu întârziere și de multe ori nu în concordanță cu realitatea din agricultură.

  • Sistemele de irigații nefuncționale.

 

Cum apreciați răspunsul Guvernului, în speță răspunsul Ministerului Agriculturii, la aceste probleme?

 

În linii mari, răspunsurile sunt nesatisfăcătoare:

  • Pesta porcină africană este prezentă și creează probleme mari în domeniul creșterii porcilor, cu consecințe negative asupra producției de carne;

  • Neacordarea despăgubirilor datorate pierderilor cauzate de seceta din anul 2020;

  • Nerezolvarea problemei importului de legume, fructe, carne de porc, produse lactate;

  • Birocrație mare la accesare fondurilor europene;

  • Întârzieri nepermise și nejustificate în rezolvarea problemei cadastrului.

 

Dacă acum Ministerul Agriculturii v-ar cere câteva sfaturi pentru redresarea agriculturii, în calitatea dv. de președinte al ASAS, care ar fi acestea?

 

  • Programul de gestionare al surselor de apă bazat pe:

  • Canalele Siret - Bărăgan și București - Dunăre (s-ar iriga cca 700.000 ha, cu o reducere de cheltuieli cu circa 30-40%);

  • Dezvoltarea unor sisteme de irigații având la bază sursele de apă locale;

  • Dezvoltarea capacităților de depozitare și păstrare a producției;

  • Crearea de facilități pentru dezvoltarea unor capacități de prelucrare a produselor materii prime din agricultură (pentru realizarea de valoare adăugată);

  • Crearea unor stimulente pentru dezvoltarea unor unități integrate pentru producția agroalimentară;

  • Reechilibrarea sectoarelor de producție agricolă în agricultura României:

    • producție vegetală/producție zootehnică;

    • cereale/plante oleaginoase/plante proteaginoase/culturi tehnice (industriale);

  • De pus bazele și dezvoltat bioeconomia și economia circulară în sectorul agroalimentar românesc;

  • Dezvoltarea producției de energie din surse regenerabile (biomasa, deșeuri alimentare). Asigurarea energiei electrice din surse proprii (autonomie energetică);

  • Dezvoltarea sistemului de cercetare – inovare pentru agricultură și industrie alimentară;

  • Reformularea sistemului agroalimentar românesc, ca structură;

  • Dezvoltarea pieței funciare românești în raport cu necesitățile de formare a unor unități agricole performante (vezi Franța, Germania).

  • Amendarea codului civil privind moștenirea.

  • Reformularea legii arendei.

 

--------------------------------

 

I s-au solicitat Academiei, în ultimii ani, sfaturi, propuneri sau analize de către Guvern pentru fundamentarea unor măsuri care au fost luate în agricultură? 

 

Da. Academia are o colaborare bună cu MADR pe multiple planuri legate de obiectul de activitate al celor două instituții, agricultura și producția agroalimentară. Amintesc că MADR gestionează Planul Sectorial ADER, care cuprinde peste 80 de proiecte de cercetare pe probleme de actualitate, care aproape în totalitate sunt executate de către unitățile C-D-I din subordinea și coordonarea ASAS.

  • Am fost consultați și s-a ținut seama de părerea noastră la analiza în grupurile de lucru pentru elaborarea Analizei SWOT pentru Planul Național Strategic.

  • Facem parte și contribuim activ în grupurile de lucru pentru elaborarea Planului Național Strategic 2022-2027.

  • Prezentăm periodic MADR situația umidității solului și stării culturilor agricole.

  • Săptămânal, ASAS prezintă MADR un raport de activitate care cuprinde și informații tehnice din agricultură, industrie alimentară și servicii.

  • ASAS prezintă puncte de vedere la inițiativele legislative în domeniu atunci când MADR le solicită.

  • ASAS a prezentat documentația și suportul științific pentru diverse acțiuni în țară sau la Bruxelles ale reprezentanților MADR sau pentru organizațiile profesionale.

Nu întotdeauna ASAS este consultat asupra unor probleme de mare interes pentru agricultură (încă nu discutăm corespunzător problema biotehnologiilor, despre unele decizii de natură administrativă și politică ce privesc agricultura, producția de alimente, economia și dezvoltarea rurală, bioeconomia, economia circulară, genetica, programele de dezvoltare instituțională etc.). În domeniul pestei porcine africane, nu am fost consultați și nici nu s-a ținut seama de punctul de vedere exprimat de specialiștii din cadrul ASAS.


 

La nivelul UE, cercetarea agricolă capătă o însemnătate tot mai mare pe fondul schimbărilor climatice și al crizelor care se succed din ce în ce mai rapid. Cum răspunde România acestor provocări?

 

UE și-a propus, de-a lungul existenței sale, programe deosebit de îndrăznețe, revoluționând în multe domenii activitatea. Și pentru perioada care vizează anii 2050, UE își propune realizarea unor obiective majore, mai ales cu privire la contracararea efectelor schimbărilor climatice, dar și de îmbunătățire a măsurilor de protecție a mediului. Ceea ce-și propune să realizeze UE sunt obiective revoluționare, care nu pot fi realizate prin decizii administrative sau politice. Orice decizie în privința căilor de urmat pentru atingerea obiectivelor strategice fixate pentru anul 2050 trebuie să aibă la bază studii științifice profunde, bine fundamentate prin verificare.

 

Intre linii

 

Din păcate, în ultimii ani, la nivelul UE se iau din ce în ce mai multe decizii majore politice sau administrative fără un fundament științific solid. Acest lucru se vede și din statutul EFSA, instituție care gestionează rezultatele de cercetare științifice, care are doar un statut consultativ în luarea deciziilor de orice fel, mai ales cele pe agricultură, securitate alimentară și mediu. 


 

La această situație se adaugă și deciziile Curții Europene de Justiție, care a blocat metodele noi de cercetare (mutageneza, multiplicarea genomică, parte din biotehnologii etc.), de rezultatele cărora depind reușita și atingerea obiectivelor majore fixate în contracararea efectelor negative ale schimbărilor climatice, îmbunătățirea condițiilor de mediu și altele. Și în România, ca țară membră a UE, dezvoltarea noilor tehnici de cercetare sunt blocate din cauza blocajului venit din partea Comisiei Europene. La această dată se discută despre aceste tehnologii și despre anularea deciziilor de folosire a lor. Rezultatele acestor demersuri se lasă așteptate, iar acest lucru nu este bun. Din păcate, și în România unde efectele schimbărilor climatice se resimt mai puternic decât în alte state membre, datorită tipului de climat nu s-au dezvoltat cercetări de vârf, deși în favoarea libertății de gândire și accesului la metodele de cercetare moderne cu aplicare directă în producția agricolă și agroalimentară s-au pronunțat numeroși oameni de știință și două academii: Academia Română și Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”. Fără o cercetare științifică agricolă modernă, performantă, României îi va fi greu să realizeze obiectivele propuse prin Pactul Verde European.

 

Câte institute și stațiuni de cercetare agricolă mai aveți? Cercetarea mai este atractivă pentru absolvenții facultăților cu profil agricol?

 

În subordinea și coordonarea științifică a ASAS sunt 63 de Institute și stațiuni de cercetare științifică agricolă de diverse profile în cele mai importante domenii ale agriculturii (culturi de câmp, horticultură, zootehnie, montanologie, industrie alimentară, piscicultură și acvacultură etc.) Din infrastructura de cercetare științifică lipsesc două domenii de cercetare: avicultura și domeniul suinelor (porcilor). Institutele din domeniu au fost desființate după semnarea și aplicarea programului PSAL II. În general, amplasarea teritorială a unităților de cercetare s-a făcut funcție de particularitățile pedo-climatice ale micro sau macro-zonei. S-a urmărit prin dezvoltarea unităților de cercetare științifică într-o zonă să se poată da răspuns la problemele cu care se confruntă agricultura acelei zone. Eu sunt un specialist agricol, care m-am format profesional după terminarea facultății într-o stațiune de cercetare agricolă – SCDA Lovrin. Se spune mereu că eu nu aș fi devenit un specialist respectat (constat asta) dacă nu aș fi lucrat în cercetare. Cercetarea științifică la stațiune și în Universitate mi-au oferit cele mai mari satisfacții și împliniri profesionale. Activitatea de cercetare agricolă, pe lângă împlinirile profesionale personale, îți oferă ceea ce înseamnă contribuția ta ca individ la progresul general al comunității și societății din care faci parte. Din păcate, cercetarea științifică din orice domeniu nu oferă tânărului specialist satisfacții rapide. Satisfacțiile sunt legate de rezultatele dintr-o activitate de cercetare certificată, care îl consacră pe autor ca specialist de încredere. Dincolo de satisfacția profesională și recunoaștere care apar după intervale mai lungi de timp, mai sunt probleme și cu nivelul de salarizare scăzut față de valoarea celor care lucrează în cercetare și mai ales față de însemnătatea rezultatelor obținute în activitatea de cercetare științifică a căror însemnătate este dată de avantajele economice pe care le creează prin implementarea lor în producție. Este cert faptul că atât la nivelul unităților de învățământ, de formare profesională de bază, în unitățile de cercetare-dezvoltare, cât și la nivelul societății, trebuie să se creeze un cadru stimulativ pentru atragerea tinerilor în activitatea de cercetare științifică, loc sigur de afirmare nu numai profesională, ci și personală. Este nevoie de tineri cercetători în cercetarea științifică agricolă și în acest sens facem eforturi extraordinare pentru a-i atrage și crea condiții de muncă în unitățile de cercetare-dezvoltare din subordinea și coordonarea ASAS, astfel încât să se asigure încredere și certitudine tinerilor angajați în cercetare că aici pot să-și asigure prin muncă toate condițiile de dezvoltare pe toate planurile.

Ultima oră
Alte titluri din: Interviuri
EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională” EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”
Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement
Mai multe titluri din: Interviuri
Antena3.ro "Băutura zeilor" energizează şi readuce buna dispoziţie. Sunt indicate 2-3 cești pe zi
Libertatea.ro Apropiații unui italian însurat cu o româncă: „Păi, ăia, românii, vin aici la muncă și te duci acolo la ei?! Tu ai minte?”
A1.ro De ce nu au participat Lidia Buble și Mihai Petre la ediția specială de la Chefi la cuțite: „Mi-ar fi plăcut să fiu acolo”
Observator.ro LOTO 6/49 - joi 27 mai 2021. Avem numerele câștigătoare la tragerile loto