Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Campionat de atacuri la adresa lui Iohannis, din zona anti-PSD. În Parlament, moțiunea USR și AUR, blocată

Autor: ION ALEXANDRU
15 Sep 2021

De la declanșarea crizei politice, atacurile venite dinspre USR-PLUS către foștii parteneri de guvernare de la PNL – aripa „Cîțu” s-au mutat și către Palatul Cotroceni, iar, în ultimele zile, aceste atacuri s-au întețit. Atât direct, cât și prin intermediul unor „portavoci” din media apropiată sau din „societatea civilă”, progresiștii se întrec, precum într-o competiție, să-i arate „pisica” președintelui României, poziționat de partea lui Florin Cîțu atât în războiul intern din PNL, pentru congresul din 25 septembrie, cât și în conflictul dintre PNL și USR-PLUS. Ca o coincidență, însă mișcările liderului în funcție al liberalilor, Ludovic Orban, pare să joace pe același teren al atacurilor lansate către Palatul Cotroceni, nescăpând, practic, în ultima săptămână, nicio ocazie în care să nu facă dezvăluiri cu privire la președintele României. În tot acest timp, în Parlament, moțiunea de cenzură inițiată de USR-PLUS împreună cu AUR are din ce în ce mai puține șanse să ajungă la vot, ieri consumându-se un nou episod de coordonare a acțiunilor celor de la PNL cu UDMR și PSD în vederea formulării unui punct de vedere al Legislativului cu privire la conflictul juridic de natură constituțională invocat de Guvern la CCR.

 

Dacă la câteva zile de la declanșarea crizei politice generate de ieșirea de la guvernare a celor de la USR-PLUS atacurile progresiștilor se rezumau doar la aripa Florin Cîțu din PNL, firav, doar ex-ministrul Justiției, Stelian Ion, a aruncat primele săgeți la adresa președintelui Klaus Iohannis, pe care îl acuză că s-ar afla, de fapt, în spatele demiterii sale din guvern. „Alături de Florin Cîțu, președintele Iohannis poartă principala răspundere pentru această criză. În loc să aplaneze conflictul, a turnat gaz pe foc, parcă tocmai ca să se asigure de compromiterea coaliției. Nu doar că nu a făcut nimic pentru a aplana criza, dar a și adâncit-o prin atacul pe care l-a pornit la adresa USR-PLUS. Iar Florin Cîțu e omul său de paie. Aceștia sunt colaboratorii care îi plac președintelui: oameni de paie, obedienți până-n măduva oaselor. Iohannis are partea sa de vină și pentru blocarea reformelor din justiție, scria Stelian Ion pe contul său de socializare.

Săptămâna trecută, în cadrul unei confruntări interne din USR-PLUS, între cei trei contracandidați care concurează la șefia formațiunii, la congresul din 2 octombrie, Dacian Cioloș i-a arătat, la rândul său, „pisica” președintelui Klaus Iohannis. „Nu știu cât de mult ne putem baza pe președintele Iohannis în rezolvarea acestei crize, dar dânsul, dacă vrea să contribuie, are instrumentele pe care să le folosească”, a precizat eurodeputatul.

 

Președintele, criticat ca prestație și lovit unde-l doare cel mai mult

 

Atacurile s-au mutat însă, zilele acestea, din zona oficială a USR-PLUS, în zona „gri” a susținătorilor acestei formațiuni. Doi reprezentanți importanți ai societății civile care au sprijinit acțiunile celor de la USR în perioada protestelor #rezist din timpul guvernării PSD aruncă săgeți către Klaus Iohannis. 

Una dintre aceste voci aparține jurnalistei Ioana Ene Dogioiu, considerată o apropiată a zonei de „intelligence”, care, într-un editorial, îl critică pe Klaus Iohannis. „Domnul președinte doar tace. Cu extrem de rare excepții (demiterea Vioricăi Dăncilă și instalarea guvernului Orban înainte de alegerile prezidențiale, adică într-un interes personal) evoluția lucrurilor nu a dovedit existența unei strategii bine puse la punct, ci mai degrabă o permanentă reactivitate, adeseori surprinsă, la evoluția, adesea scăpată de sub control, a evenimentelor. (…) Domnul Iohannis nu s-a întrebuințat niciodată foarte mult. Luminile nu au rămas aprinse la Cotroceni nopți întregi. (…) Când a făcut campanie pentru PNL și a instalat la putere o majoritate prezidențială a fost jucător. Când ar fi trebuit să aibă grija la împărțirea ministerelor și la ocuparea lor cu titulari competenți, când ar fi trebuit să taloneze pas cu pas creația sa dificilă, s-a retras în neutralitate constituțională și i-a lăsat să se ducă în gard. Atunci când ar fi trebuit să se implice, a stat. Când ar fi fost înțelept să lase jocul natural, s-a implicat. (…) Este doar un politician complet netalentat, comod și egoist, care nu a înțeles nici până astăzi ce fel de președinte vrea să fie și probabil, în oglindă, suspină pentru ghinionul de a fi președinte, nu rege”.

Ca la un semnal, un alt atac, pe o temă predilectă a lui Klaus Iohannis, vine din partea lui Tudor Chirilă. Acesta a susținut, zilele trecute, că celebrul Programul „România Educată” „este un proiect de imagine, în două mandate de președinte, Iohannis va lăsa educația așa cum a găsit-o, este doar un proiect de imagine la fel ca bicepsul în care se înfige seringa și el e Robocop, îi place chestia asta, pe nervii părinților, pe sensibilitatea copiilor”.

 

Orban joacă tare, acuzând infracțiuni în legătură cu PNDL 3

 

Iar „capacul peste oală” este pus de însuși președintele în funcție al PNL, Ludovic Orban. Acesta a declarat, în timpul prezentării moțiunii sale în fața filialei Olt, că „președintele Klaus Iohannis a formulat plângere penală împotriva lui Dragnea pentru faptul că, utilizând bani publici din PNDL1, a cumpărat înainte de campania de prezidențiale din 2014, în timpul Ordonanței 55, primari de la PNL și promițându-le proiecte i-a trecut la PSD. Însuşi preşedintele Iohannis este cel care a formulat plângerea penală împotriva lui Dragnea. Sigur că ea nu şi-a urmat cursul, dar plângerea a fost formulată”, a susținut Orban.

Încă șeful PNL a continuat: „Păi, putem noi să vorbim astăzi de condiţionarea alocării de bani publici către primari în Congres cu condiţia de a susţine un candidat care este premier în funcţie? Păi fraţilor, aşa ceva este penal, să ştiţi! Toate resursele publice se alocă în conformitate cu legea, pe baza unor reglementări şi unor proceduri bine stabilite. Şi eu am alocat bani din fondul de rezervă, dar am făcut-o pe baza legii. (…). Pe baza legii, da? Nu pe baza unui interes de moment! Cum să dai bani către primari când tu eşti în campania electorală pentru funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal? Să dai banii cu o săptămână înainte de Congres?!”. 

 

Parlamentul susține guvernul Cîțu la CCR în chestiunea moțiunii de cenzură a USR-PLUS și AUR. Orban a dat bir cu fugiții

 

USR-PLUS și AUR sperau ca moțiunea de cenzură pe care au formulat-o împotriva Guvernului Cîțu să fie supusă dezbaterii și votului final în cursul acestei săptămâni. Inițial, ei ar fi dorit ca ieri să aibă loc această ședință a plenului reunit, însă, în cursul zilei de luni, conducerile celor două Camere nu au luat nicio decizie în acest sens. 

Astăzi, Curtea Constituțională așteaptă ca Senatul și Camera Deputaților să înainteze punctele de vedere ale Parlamentului cu privire la existența sau nu a unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlamentul României, pe marginea modului în care a fost depusă această moțiune de cenzură. În fapt, Executivul invoca nerespectarea regulamentelor Camerelor, deoarece inițiatorii au prezentat liste de semnături neconforme, în sensul că unele iscălituri erau scanate de pe alte documente sau erau transmise de semnatari prin corespondență electronică. 

Ei, bine, ieri dimineață, Comisia de Constituționalitate a Senatului s-a întrunit și a luat decizia, prin vot, ca Senatul să susțină, la Curtea Constituțională, punctul de vedere al Guvernului și să constate existența acestui conflict juridic de natură constituțională. Votul a fost covârșitor, de opt la trei. Comisia de Constituționalitate a Senatului este condusă, în calitate de președinte, de social-democratul Ion Cristinel Rujlan, din ea făcând parte alți trei membrii PSD – Laura Mihaela Fulgeanu Moagher, Sebastian Răducanu și Cornel Cristian Resmeliță. De la PNL, din comisie fac trei liberali (Cristian Augustin Țârgâlaș, Nicolae Neagu și Eugen Pârvulescu), precum și Cseke Attila Zoltan, de la UDMR. Toți aceștia opt au votat pentru trimiterea punctului de vedere de constatare a conflictului juridic la CCR. S-au opus doar trei senatori – vicepreședintele Sorin Cristian Mateescu, de la AUR, Andrei Postică și Elena Simona Spătaru, de la USR-PLUS.

Rezoluția Comisiei de Constituționalitate a fost, ulterior, aprobată în Biroul Permanent al Senatului, cu 9 voturi la 3. Printre cei care s-au opus se numără și președintele Senatului, Anca Dragu, care a precizat că evaluează dacă va trimite Curții Constituționale propriul punct de vedere. Decizia Biroului Permanent a fost transmisă Direcției Legislative, în vederea întocmirii punctului de vedere către CCR.

 

Camera Deputaților adoptă aceeași atitudine

 

Același lucru ar fi trebuit să se întâmple și la Camera Deputaților. Unde, ieri, Ludovic Orban a decis să-și delege, din nou, atribuțiile către vicepreședintele Florin Roman. Iar în Biroul Permanent s-a luat decizia să nu se mai ceară punct de vedere de la Comisia de Constituționalitate, ci să se adopte aceeași decizie ca la Senat. 

Astfel, astăzi, la CCR, sub semnătura lui Florin Roman, va ajunge punctul de vedere al Camerei Deputaților, în care se propune constatarea conflictului juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament. Interesant este că, fără prezența lui Ludovic Orban, din cei 13 membri ai Biroului Permanent al Camerei, trei sunt de la PNL, patru sunt de la PSD și încă unul de la UDMR. 

Ambele Camere și-au asumat, astfel, să transmită un punct de vedere din care rezultă că „opinia autorului sesizării (a Guvernului - n.red.) este întemeiată. Potrivit acesteia, conflictul juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte, și Guvernul României, pe de altă parte, a fost generat de încălcarea dispozițiilor constituționale cu privire la modul în care a fost inițiată și depusă moțiunea de cenzură, respectiv de încălcarea dispozițiilor constituționale cu privire la modul în care moțiunea de cenzură inițiată și depusă contrar Constituției a fost comunicată ulterior Guvernului”.

 

Ultima cale de contraatac a celor de la USR-PLUS: Alte puncte de vedere formulate de șefii Legislativului

 

Situația explozivă a acestei moțiuni de cenzură, mai corect spus a blocării acesteia în Parlament de către PNL și PSD, poate conduce lucrurile la un deznodământ demn de noaptea minții. USR-PLUS, prin intermediul președintelui Senatului, Anca Dragu, încearcă să-l convingă pe președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, să formuleze propriile lor puncte de vedere la CCR, în care să ceară Curții să constate inexistența vreunui conflict juridic de natură constituțională. Asta ar însemna ca, astăzi, Curtea să primească nu mai puțin de patru puncte de vedere, două din partea Senatului și două din partea Camerei Deputaților.

Pasul următor vizat ar fi ca, până la o decizie a CCR, președinții celor două Camere să convoace ei înșiși o ședință de plen reunit, în care să se supună votului moțiunea de cenzură. Ieri, USR-PLUS și AUR au încercat, din nou, în zadar să obțină aprobarea Birourilor Permanente Reunite pentru convocarea acestei ședințe de plen reunit. 

Planul inițiatorilor și susținătorilor acestui demers se întemeiază, conform surselor politice, pe două decizii ale CCR, una din 2010, iar alta de anul trecut. Ultima face referire la un conflict juridic invocat de Guvernul Orban, împotriva căruia, în august 2020, PSD a depus o moțiune de cenzură în sesiune extraordinară. Atunci, Curtea a stabilit că „Parlamentul este obligat să dezbată și să voteze într-un timp scurt moțiunea de cenzură, chiar în cursul sesiunii ordinare deja începute, pentru că, odată depusă, moţiunea de cenzură trebuie prezentată, dezbătută şi votată”.

Ultima oră
Pe aceeasi temă
Fierbe scena politică. Ce scenarii pun la cale liberalii, în cazul în care îl vor pierde pe Florin Cîțu ca premier Fierbe scena politică. Ce scenarii pun la cale liberalii, în cazul în care îl vor pierde pe Florin Cîțu ca premier
Tensiuni fără precedent în PNL, cu două săptămâni înainte de congres. Cel mai prosper senator se delimitează de Cîțu Tensiuni fără precedent în PNL, cu două săptămâni înainte de congres. Cel mai prosper senator se delimitează de Cîțu
Alte titluri din: Special
Contrabanda cu țigări a înflorit la sat Contrabanda cu țigări a înflorit la sat
Copiii nu au cu ce să ajungă la școlile din mediul rural Copiii nu au cu ce să ajungă la școlile din mediul rural
Mai multe titluri din: Special
Antena3.ro Angajări Poliţia de Frontieră 2021. Sute de posturi prin încadrare directă
Libertatea.ro Ce factori cresc riscul să faci COVID-19 chiar dacă ai fost vaccinat complet
A1.ro Leon, fiul lui Kamara, a fost operat pentru a șaptea oară. Ce a dezvăluit artistul despre starea de sănătate a băiețelului
Observator.ro LOTO 6/49 - joi 27 mai 2021. Avem numerele câștigătoare la tragerile loto