Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Autor: DIANA SCARLAT
24 Iul 2020

Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă, autodeclarându-se „ambasadorul turismului românesc”, într-o cmpanie de PR a Ministerului Economiei, legislația pentru această ramură, Organizațiile de Management al Destinației și voucherele de vacanță sunt anulate prin acțiunile Guvernului și ale partidului aflat la guvernare. Doar amenajarea spațiului de birouri din nordul Capitalei, unde se dorește mutarea rămășițelor fostului Minister al Turismului merge înainte, fără a ține cont de dosarele penale de care se leagă respectiva clădire.

 

 

Despre voucherele de vacanță știm că au resuscitat turismul românesc, au adus beneficii întregii economii, hotelierii și touroperatorii le-au lăudat și le-au aplaudat, apoi au cerut bani mai mulţi de la Guvern, pentru tichete, dar n-au primit nimic. Astăzi, PNL se opune unei inițiative de modificare legislativă pentru prelungirea perioadei de acordare a voucherelor de vacanță după 2021, dar și altor amendamente care ar putea spori beneficiile, atât pentru turiști, cât și pentru industria ospitalității. Chiar dacă a fost votată de Senat și ar putea trece și de Camera Deputaților, fără voturile PNL, legea ar avea soarta celorlalte care au fost retrimise în Parlament sau atacate la Curtea Constituțională. Și Legea Turismului are aceeași soartă, după ce Guvernul a intervenit în forță, neconstituțioal, pentru a o scoate din dezbaterile parlamentare. Voucherele de vacanță, obținute prin Ordonanța de Urgență 46/2017 prin care s-au acordat, pentru prima oară, în România, au transformat sezonul estival 2018 într-unul dintre cele mai bune din ultimii 20 de ani. Pe Litoral, încasările au crescut cu 25%. „Datorită voucherelor, numărul de turişti din România a crescut simţitor. De exemplu, doar pentru luna septembrie, a crescut cu 14 procente numărul turiştilor români care au înnoptat într-o unitate autorizată faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. La nivel naţional, numărul total al turiştilor a crescut cu aproximativ 6%, date valabile pentru perioada de la începutul anului până în septembrie, raportat la anul trecut. A fost o măsură apreciată de către industrie, motiv pentru care reprezentanţii acesteia ne-au solicitat să o prelungim şi în următorii ani sub aceeaşi formă ”, anunța Ministerul Turismului, la finalul primului an în care s-au folosit voucherele, care mai preciza că un efect secundar al acestei măsuri a constat şi în creşterea cererilor de autorizaţii pentru unităţile de cazare din România: „În medie, la nivelul întregii ţării, a fost înregistrată o creştere de 10% a cererilor faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut”.

 

Mai mulți bani s-au întors în economie

 

La finalul anului 2018, Ministerul pentru Mediul de Afaceri a chestionat peste 800 de beneficiari ai tichetelor, reprezentanţi ai agenţiilor de turism, hotelieri şi angajatori privind vouchere de vancață, pentru a face o analiză a rezultatelor din primul an al creșterilor înregistrate pe baza voucherelor de vacanță. Mai mult de jumătate dintre turişti au declarat că au cheltuit în medie cu 500 sau 600 de lei peste valoarea voucherelor de vacanţă acordate de stat, mulţi au spus că e nevoie de o creştere a valorii tichetului, peste 1.450 de lei. Și touroperatorii au declarat că voucherele de vacanţă prelungesc sezonul pe Litoral şi cresc vânzările în staţiunile montane şi cele balneoclimaterice. Foarte mulţi dintre beneficiarii tichetelor şi-au rezervat vacanţele de vară cu şapte luni mai devreme, pentru lunile mai, iunie şi septembrie, adică la sfârşit şi început de sezon, când sunt tarifele mai mici, iar cu 1.450 de lei s-a putut achita o săptămână de concediu. În extrasezon s-au înregistrat creșteri istorice, cu peste 30%, asta fiind o consecinţă a acordării voucherelor. Astăzi, situația este alta. Acordarea voucherelor de vacanță ar trebui să fie prelungită prin modificare legislativă, data limită fiind finalul anului 2021, după care am putea să nu ne mai bucurăm de aceste beneficii, dacă legea nu se votează sau dacă nu va fi promulgată.

 

Amendamente la noua lege

 

Valoarea voucherului de vacanţă nu a crescut odată cu salariul minim pe economie, rămânând la 1.450 de lei, dar unul dintre amendamentele depuse la actualul proiect de lege presupune creșterea valorii pentru angajații din sectorul privat. S-au depus mai multe amendamente la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.46/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, astfel încât să se prelungească perioada acordării acestor vouchere și după 2021, dar și pentru a crește valoarea voucherelor de vacanță, la 2.230 de lei pentru fiecare salariat din sistemul public și mediul privat. Astfel, angajatorii și-ar putea deduce contravaloarea acestor vouchere din impozitul pe profit, respectiv, impozitul pe cifra de afaceri, în cazul microîntreprinderilor, sau din impozitul specific altor activități. Statul ar putea face acest efort pentru români și pentru companiile din România, astfel încât să susțină industria ospitalității și, implicit, economia României, având în vedere faptul că banii se întorc în consumul intern, dar Guvernul și parlamentarii PNL se opun, în continuare, acestei modificări legislative. Nu este singura situație în care Guvernul intervine, prin toate mijloacele, pentru a opri demersurile parlamentarilor și ale mediului de afaceri. Legea Turismului a fost scoasă, recent, din dezbaterile parlamentare, prin intervenția Guvernului, deși este neconstituțională încălcarea separației puterilor în stat. 

 

Secretarul de stat, „ambasadorul turismului”

 

În timp ce amendamentele pentru viitoarele vouchere de vacanță sunt respinse de partidul aflat la guvernare, secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, se bucură de aer curat și de soare, filmând un clip în campania „Fii ambasadorul turismului românesc!”. Această campanie care-i îndeamnă pe români să-și promoveze singuri țara, prin acțiuni de voluntariat, în timp ce viztează destinațiile turistice interne, se dorește a fi o acțiune care să compenseze lipsa totală de strategie pentru promovare, de care ar fi trebuit să se ocupe Ministerul Turismului sau Autoritatea Națională pentru Turism, ambele desființate de actualul guvern. Nici Organizațiile de Management al Destinației (OMD-urile) nu se pot ocupa de promovarea regiunilor, pentru că tot partidul de la guvernare respinge legea care ar fi trebuit să le facă funcționale încă din anul 2017. În timp ce reprezentanții industriei ospitalității – respectiv ai Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), singura reprezentativă pe ramură, din punct de vedere legal – cer să aibă putere de decizie asupra cheltuirii banilor de promovare a destinațiilor doar cei care plătesc taxele de promovare, partidul de la guvernare încearcă, în continuare, să impună drept de vor egal pentru asociații și ONG-uri, chiar dacă acestea nu au contribuții financiare. 


 


MEEMA susține industria cinematografiei

 

Unul dintre scandalurile din interiorul Ministerul Economiei este legat de deconturi pentru contracte de promovare neconforme cu actualul cadru legislativ, prin care statul ar trebui să plătească o primă tranșă de 116 milioane de lei unor furizori din industria cinematografică, inclusiv pentru facturi care nu au legătură directă cu producțiile pe care instituția vrea să le deconteze: în special haine de la branduri celebre, servicii de catering și... hârtie igienică. Pentru a se putea deconta cheltuielile producătorilor din industria cinematografică de la bugetul pentru Turism, acestea trebuie să aibă legătură directă cu producția, dar în spatele fiecărui contract cu producătorii de film sunt foarte multe facturi pentru produse și servicii pe care Curtea de Conturi le-ar putea considera neeligibile, ulterior, iar cei care ar semna pentru decontare ar răspunde penal. Pentru a obține deconturile, producătorii de film au fost prezenți de mai multe ori, în ultima lună, la sediul MEEMA, în speranța că vor obține semnăturile, de la funcționarii ministerului, după discuțiile cu ministrul. 

 

Clădirea plătită de AVAS și ISCIR, acum pentru Turism

 

Singurul demers care merge înainte, în subordinea secretarului de stat Pîrjol, fără teamă de dosarele penale, este amenajarea viitorului sediu al birourilor pentru Turism din Ministerul Economiei, într-o clădire din nordul capitalei, cu o istorie infracțională impresionantă, de care se leagă o serie de dosare penale și scandaluri, încă din anul 2007. Pe scurt: 4,3 milioane de euro pentru cinci ani, plătite de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) lui Costel Onoriu; o fraudă de aproximativ două milioane de euro, în care a fost implicat și fratele președintelui Curții Constituționale, Augustin Zegrean, Vasile Mircea Zegrean, dosare trimise de Corpul de Control al prim-ministruui la DNA, cu un raport prin care s-a stabilit că Vasile Mircea Zegrean a prejudiciat Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor (ISCIR) cu peste opt milioane de lei, prin achziția unei părți din același imobil, la un preț de două ori mai mare decât valoarea reală. Acesta este viitorul sediu al birourilor din fostul minister al Turismului și, eventual, al „Casei Turismului” - alt proiect discutat intens, în Ministerul Economiei, de secretarul de stat Pîrjol. Acum se fac amenajări.   

 

La finalul anului 2018, fostul guvern a decis ca toţi salariaţii din sistemul public să beneficieze de vouchere de vacanţă în valoare de 1.450 de lei şi în următorii doi ani. Acordarea acestora după 2021 se va putea face doar dacă noul proiect de lege se votează acum.
 

Ultima oră
Alte titluri din: Special
Un candidat, ministru în Guvernul Orban, prins cu „ocaua mică”. Sarabanda contractelor de lucrări, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor de duminică Un candidat, ministru în Guvernul Orban, prins cu „ocaua mică”. Sarabanda contractelor de lucrări, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor de duminică
Gustul, esenţial pentru comportamentul nostru alimentar şi metabolic Gustul, esenţial pentru comportamentul nostru alimentar şi metabolic
Mai multe titluri din: Special
Antena3.ro Virusologul șef al Germaniei afirmă că știe când scăpăm de COVID-19
Libertatea.ro VIDEO Sfidarea clanurilor continuă, ce au făcut Spoitorii. A fost eveniment de amplore în lumea interlopă, ce spune poliția
A1.ro O româncă încasează 46.000 de lire pe an din vânzarea de poze. Ce parte a corpului își fotografiază pentru bani
IncomeMagazine.ro Înregistrarea în scop de TVA a societăților din România se complică din nou
Observator.ro Tânăr ucis și dezmembrat de iubita cunoscută pe Tinder