Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Termitele chinezeşti şi austriece devorează pădurile româneşti . Preşedinţia şi Guvernul, sesizate despre lăcomia străinilor

Autor: VALENTIN ZASCHIEVICI PETRU ZOLTAN
04 Ian 2012
Majoritatea tarilor din Uniunea Europeana, dar si China si Rusia, pentru protejarea fondului forestier propriu, au redus cantitatea de lemn destinata exploatarii. Romania a ramas un "paradis verde" pentru firmele straine. Din pricina inaspririi competitiei pe piata de profil nu au intarziat sa apara intelegeri, nepro­fitabile pentru statul roman, nepro­fitabile pentru resursele naturale amenintate, intre principalii actori pe piata exploatarii lemnului. Termita austriaca si cea chinezeasca isi impart, ca invadatorii teritoriile cucerite, padurile romanesti. Da, chinezii sunt foarte activi si lacomi, desi nu-i vezi cu toporul in carca prin padure, mananca enorm de mult lemn. Milioane de metri cubi! Industria lor are nevoie infinita de materie prima. La ei acasa nu mai au voie sa taie, posibila criza de apa cu care se va confrunta tara pe termen lung a facut ca autoritatile chineze sa conceapa un plan de investitii la nivel mondial. Acesta vizeaza achi­zi­tio­narea si modernizarea unor fabrici de celuloza in tari ce detin fonduri forestiere semnificative. Cunoscand faptul ca in tara noastra se taie fara mila si irational, in cea de a doua jumatate a anului 2010, firmele cu capital chinez si-au creat rapid retele de exploatare de masa lemnoasa. Operatorii din industria romaneasca a lemnului au sesizat anul trecut Presedintia si Guvernul despre pofta nestavilita de resurse a strainilor, care pune in pericol interesele economice nationale.

O prima miscare a fost achi­zi­tionarea, de catre Avic International Holding Corporation, firma cu capital chinez, a pachetului majoritar de actiuni la SC Somes SA din Dej, producator de celuloza, controlata anterior de grupul de firme Serviciile Comerciale Romane, Piatra-Neamt. Conform planului de afaceri, firma chineza se obliga, pana in 2014, sa investeasca 350 de milioane de euro in retehnologizarea si marirea capacitatii de productie a liniei de celuloza si hartie, pana la 550 de mii de tone pe an. Hai sa traducem cantitatea de celuloza in… materie prima.

O asemenea productie va genera, anual, un consum de 2,5-3 milioane de metri cubi de masa lemnoasa, in special rasinoase. Daca la aceasta se adauga cel actual, de 3,5 milioane de metri cubi, rezulta, pe termen foarte scurt, un necesar de 6-6,5 milioane de metri cubi de lemn anual, pentru pro­ce­sarea in produse finite, semifinite, res­pectiv, celuloza si hartie. Un ase­me­nea consum va duce, inevitabil, la cresterea presiunii asupra ex­ploa­ta­rii fondului forestier. In mod real, Ro­mania poate asigura maximum 5,7 milioane de metri cubi de ra­si­noase anual, diferenta urmand a fi asi­gurata prin ridicarea volumului de lemn exploatat, ceea ce, bine­in­te­les, contravine regulilor de gospo­darire durabila a fondului forestier. Dar la dracu’ cu regulile cand profitul o cere!

Armistitiu intre marii profitori
In acest moment, piata prelucrarii lemnului din Romania, in special cea a rasinoaselor, este stapanita de firmele austriece: Holzindustrie Schweighofer SRL; Kronospan Sepal SA Sebes; Egger Romania SRL Radauti; Kronospan Sepal SRL Brasov.

Detinatorul primului loc in acest top, SC Holzindustrie Schweighofer SRL din Sebes, cunoscand puterea financiara a investitorilor chinezi si simtindu-si amenintata pozitia, a propus, potrivit surselor noastre, un acord tacit intre cele doua parti. Astfel, in cadrul unor intalniri, cei in cauza au stabilit impartirea sferelor de influenta asupra resurselor forestiere din Romania. In acest fel se poate pastra sub control pretul lemnului. Sub controlul lor.

Chiar si cu acest "gentleman agreement" incheiat, austriecii incearca sa isi asigure partea leului. Avand vechime in afaceri cu statul roman si stiind cum merg treburile pe aici, pana incep sa se miste si chinezii, reprezentanti ai SC Holzindustrie Schweighofer SRL au contactat, dupa stiinta noastra, reprezentanti ai Ministerului Mediului, mai exact, Cristian Apostol, secretar de stat pentru silvicultura si ai Regiei Nationale a Padurilor, Sandor Balogh, director general adjunct al RNP, si Sabin Bratu, director al Directiei Comerciale a RNP. Scopul intalnirilor? Urgentarea solutionarii favorabile a unei solicitari a firmei.

Uite ce ar trebui sa aprobe Ministerul Mediului si Padurilor impreuna cu Regia Nationala a Padurilor.

1. Modificarea cadrului legislativ in vigoare in vederea diminuarii varstei minime de recoltare a masei lemnoase din fondul forestier.

2. Utilizarea, pe intregul teritoriu al Romaniei, a sistemului austriac de masurare a volumelor de masa lemnoasa. Folosirea acestui sistem a adus pierderi (estimate de sursele noastre) de peste 10 milioane de lei pe an bu­getului RNP. Asta pentru ca, desi sis­temul nu este inca omologat in tara noas­tra, firma austriaca il foloseste la calculul lemnului taiat din ex­ploa­tarile contractate direct de la Regie.
Noi in domeniu, reprezentantii Avic International aplica tactica cu care au inceput si "partenerii" lor austrieci, oferind agentilor econo­mici autohtoni preturi mai mari pentru cantitatile de lemn pe care le achi­zi­tioneaza de la acestia, indiferent de calitatea acestuia. De asemenea, incearca sa penetreze cercurile persoanelor cu influenta, la nivel local, in impartirea fondurilor forestiere destinate exploatarii. Asa cum stim naravurile balcanice, e de asteptat sa patrunda cu succes in cercurile foarte primitoare. In imprejurarile astea, e de asteptat ca, pe viitor, licitatiile pentru vanzarea masei lemnoase organizate de Directiile Silvice sa aiba cas­ti­gatorul decis chiar inainte de organizarea acestora.

Lacomia chinezeasca pune in pericol industria autohtona
La inceputul anului trecut, federatiile pa­tronale si profesional reprezentative pe plan national, in numele ope­ra­torilor economici din industria pre­lu­crarii lemnului, sesizau cele mai inal­te institutii ale statului cu privire la aparitia unei noi specii de termita care devasteaza padurile romanesti. Este vorba despre asa-numita termita chi­nezeasca, temuta pe plan mondial pentru pofta ei de man­care in­sa­tia­bila. Iata textul ses­i­zarii:

"In ultima perioada, atat pro­du­ca­torii din industria primara de prelu­cra­re a lemnului, cat si cei din industria mobilei ne-au sesizat o crestere in­grijoratoare a exportului de busteni din lemn pentru industrializare, catre China, ceea ce ingreuneaza apro­vi­zio­narea cu materii prime a industriei autohtone a produselor semifinite si finite din lemn, fiind in contra­dictie cu strategia de valorifiare superioara a resursei interne de lemn prin produse prelucrate, in special mobila.

Astfel, in primele 9 luni ale anului 2010, din datele statistice oficiale rezulta un export de busteni pentru industrializare catre China in va­loare de 13.625,720 mii $ fata de valoarea de 4.291,908 mii $ inregistrata in aceeasi perioada a anului 2009, reprezentand o crestere de 3,17 ori. Operatorii economici, foarte ingrijorati, ne-au sesizat ca, in ultimele saptamani, fenomenul a luat o amploare deosebita, toate containerele care aduc produse din China se returneaza incarcate cu busteni, in special de rasinoase. De asemenea suntem informati ca tari invecinate cu insemnate cantitati de resurse lemnoase au interzis exportul de busteni (ex. Ucraina), iar Fe­deratia Rusa a introdus o taxa vamala de 25% pentru exportul bustenilor.

Aceasta conjunctura zonala determina o presiune suplimentara asupra resursei de materie prima lemnoasa pentru toti operatorii econo­mici din industria lemnului si influenteaza atat cresterea pretului materiei prime lemnoase, precum si reducerea activitatii unor operatori economici din domeniu, cu implicatii nefavorabile si asupra fortei de munca. Avand in vedere cresterea exage­rata a exportului de busteni din ultima perioada, in China, cu efecte dezastruoase asupra industriei de prelucrare a lemnului si a industriei mobilei, va rugam sa dispuneti ana­liza celor prezentate mai sus in sco­pul instituirii unor proceduri ri­guroase de control a provenientei legale a masei lemnoase si masuri de descurajare a exportului de material lemnos in stare bruta, neprelucrata.

Apreciind ca situatia reprezinta o problema foarte importanta pentru industria de profil din Romania, industrie care contribuie semnificativ la evolutia economiei romanesti, va rugam sa solutionati de urgenta in­terventia noastra impreuna cu Co­mi­sia Europeana." Sesizarea a fost tri­misa Pre­se­di­n­tiei, Guvernului, mi­nis­terelor cu atri­butii in domeniu. Ea este semnata in numele Asociatiei Pro­ducatorilor de Mobila si al Aso­cia­tiei Forestierilor din Romania de pre­sedintii Aurica Sereny si Ioan Sbera.
Ultima oră
Pe aceeasi temă
Kronospan, implicată în fraudarea nemţilor. Kronospan România a luat un credit de 152 mi­lioane de euro, ţinând secrete litigiile Kronospan, implicată în fraudarea nemţilor. Kronospan România a luat un credit de 152 mi­lioane de euro, ţinând secrete litigiile
Inventarul termitelor care devastează pădurile României. Episodul 5: Termitele din România, cuibărite în Borşa şi Vişeu Inventarul termitelor care devastează pădurile României. Episodul 5: Termitele din România, cuibărite în Borşa şi Vişeu
Alte titluri din: Anchete
Un candidat, ministru în Guvernul Orban, prins cu „ocaua mică”. Sarabanda contractelor de lucrări, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor de duminică Un candidat, ministru în Guvernul Orban, prins cu „ocaua mică”. Sarabanda contractelor de lucrări, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor de duminică
Post de ministru cumpărat de la partid cu 1,4 milioane de lei Post de ministru cumpărat de la partid cu 1,4 milioane de lei
Mai multe titluri din: Anchete
Antena3.ro Virusologul șef al Germaniei afirmă că știe când scăpăm de COVID-19
Libertatea.ro VIDEO Sfidarea clanurilor continuă, ce au făcut Spoitorii. A fost eveniment de amplore în lumea interlopă, ce spune poliția
A1.ro O româncă încasează 46.000 de lire pe an din vânzarea de poze. Ce parte a corpului își fotografiază pentru bani
IncomeMagazine.ro Înregistrarea în scop de TVA a societăților din România se complică din nou
Observator.ro Tânăr ucis și dezmembrat de iubita cunoscută pe Tinder