Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Liviu Dragnea apelează la Convenția Drepturilor Omului, contestând încarcerarea sa în penitenciar

Autor: ION ALEXANDRU
08 Ian 2020

Profesorul de drept Corneliu Liviu Popescu și avocata Flavia Teodosiu au formulat, în numele și pentru fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, două acțiuni prin care acesta reclamă deținerea ilegală în penitenciar și prin care solicită punerea de îndată în stare de libertate. Acțiunile au fost înregistrate la Tribunalul București, respectiv la Înalta Curte de Casație și Justiție și, conform argumentelor reținute în documente, nu se exercită prin ele vreo cale extraordinară de atac privind fondul dosarului “angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman” și nici sentința de condamnare a lui Dragnea la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Concret, aceste acțiuni vizează aplicarea Deciziei CCR din vara anului trecut, dar motivată în 10 octombrie, prin care s-a admis conflictul juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și ÎCCJ, pe de altă parte, generat de necompunerea completurilor specializate în infracțiuni de corupție care au judecat, la fond, dosare instrumentate de DNA. În cazul condamnării lui Liviu Dragnea, completul de 5 a menținut, în 27 mai 2019, integral latura penală a sentinței de la fond din 2018, sentință pronunțată, conform CCR, de un complet nelegal constituit.

 

Mai mulți specialiști în drept penal arată că acțiunile formulate de apărători lui Liviu Dragnea nu sunt întemeiate pe prevederile dreptului intern, ci pe prevederile dreptului internațional, mai exact pe prevederile Convenției Drepturilor Omului, care prevalează dreptului intern și a cărei respectare este prevăzută inclusiv în Constituția României, care arată că România are obligația de a respecta acordurile și tratatele internaționale la care este semnatară.

 

Cerere de recurs în drept

Prima acțiune, care va fi luată în discuție de judecători, poartă denumirea de “cerere de habeas corpus”, ceea ce înseamnă un recurs în drept formulat de o persoană prin care aceasta raportează o arestare ilegală sau o deținere ilegală. Cererea a fost întocmită de reputatul profesor de drept Corneliu Liviu Popescu și a fost depusă, la începutul acestei săptămâni, la Tribunalul București, care este instanța de executare a sentinței de condamnare pronunțată de un complet de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție în 27 mai 2019, prin care fostul președinte al Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, a primit 3 ani și jumătate de închisoare cu executare, pentru instigare la abuz în serviciu, în dosarul așa-ziselor “angajări fictive de la DGASPC Teleorman”. Tribunalul București este, totodată, și instanța teritorială pe raza căreia se află penitenciarul în care este încarcerat Liviu Dragnea.

Ei bine, în această acțiune, Liviu Dragnea solicită Tribunalului București să constate caracterul ilegal al stării de privare de libertate, începând cu data de 10 octombrie 2019, când a fost publicată în Monitorul Oficial al României Decizia CCR cu privire la completurile specializate de la Înalta Curte, și să dispună punerea sa în libertate de îndată. “Prezenta cerere de habeas corpus urmărește exclusiv încetarea stării de detenție a petentului, deci punerea sa în libertate. Cererea nu vizează sub nicio formă încetarea existenței juridice (prin desființare, anulare sau modificare) sau pierderea autorității de lucru judecat a sentinței penale devenite definitivă”, se arată în acțiunea depusă. Documentul mai precizează că  starea actuală de privare de libertate a lui Liviu Dragnea este rezultatul sentinței pronunțate de un complet de 3 judecători al Secției Penale de la Înalta Curte de Casație și Justiție, devenită definitivă prin respingerea apelurilor pe latura penală. “Contestatorul nu se află în executarea vreunei pedepse aplicate de Completul de 5 Judecători Penal al ÎCCJ, întrucât decizia de apel s-a limitat la a respinge apelurile pe latura penală ale contestatorului și ale Parchetului, făcând să devină definitivă sentința Completului de 3 judecători al Secției Penale de la ÎCCJ”, se mai arată în cerere.

 

Tribunalul are termen pe 17 ianuarie

Solicitarea face distincție între perioada 27 mai 2019 – 10 octombrie 2019 și 10 octombrie 2019 până în prezent, specificând faptul că, până în 10 octombrie anul trecut starea de privare de libertate a lui Liviu Dragnea a fost legală. “Lipsirea de libertate a devenit ilegală de la această dată, când a fost publicată oficial decizia Curții Constituționale privind completurile specializate, și până la data viitoarei puneri în libertate a petentului”.

Ca urmare, avocații lui Liviu Dragnea arată că “în concluzie, petentul solicită instanței să constate nelegalitatea stării sale de privare de libertate începând cu data de 10.10.2019 (data publicării oficiale a Deciziei CCR nr. 417) și să ordone punerea sa de îndată în libertate”. Reamintim faptul că, înainte ca un complet de 5 judecători de la ÎCCJ să pronunțe sentința definitivă în dosarul “DGASPC Teleorman”, la finalul lunii martie a anului trecut, Florin Iordache, care îndeplinea temporar funcția de președinte al Camerei Deputaților, a sesizat Curtea Constituțională cu privire la existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României, în calitate de emitent al Legii nr. 78/2000 privind combaterea și sancționarea faptelor de corupție, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, prin care aceasta din urmă trebuia să aplice legea adoptată de Parlament, care, la articolul 29, obliga toate instanțele să constituie, la judecarea pe fond a cauzelor de corupție, a unor completări specializate în acest gen de infracțiuni. ÎCCJ nu a respectat această prevedere niciodată. Din anul 2003 și până în 2019. În luna iunie, CCR a constatat existența acestui conflict juridic și a stabilit că ÎCCJ a încălcat legea.

Cererea lui Dragnea va fi judecată pe data de 17 ianuarie, conform informațiilor furnizate de Tribunalul București.

 

Contestația la executare, judecată la trei zile după analizarea recursului în casație

Cea de-a doua solicitare a fost depusă, tot la începutul acestei săptămâni, mai exact pe data de 6 ianuarie 2020, de către avocații lui Liviu Dragnea la Secția Penală de la Înalta Curte de Casație și Justiție și poartă denumirea de “contestație la executare”. În această a doua cerere se invocă aceeași decizie a Curții Constituționale nr. 417, din 3 iulie 2019, publicată în 10 octombrie 2019, “din care rezultă indiscutabil că sentința penală prin care contestatorul a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate și pe care acum o execută strict în temeiul acestei sentințe (devenite definitive prin respingerea apelurilor pe latură penală) a fost pronunțată de un complet nelegal constituit, adică de o instanță care nu este prevăzută de lege, cu violarea dreptului la un proces echitabil”.

Și în acest document se precizează faptul că Liviu Dragnea, în calitate contestator, nu exercită vreo cale ordinară sau extraordinară de atac împotriva hotărârii definitive de condamnare, nu pune în discuție temeinicia și/sau legalitatea sau autoritatea de lucru judecat a hotărârii penale definitive de condamnare, ci solicită exclusiv eliberarea sa imediată, ca urmare a publicării oficiale a deciziei Curții Constituționale a României, care constituie o impiedicare la executare.

De altfel, Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să se pronunțe, joia viitoare, cu privire la admisibilitatea sau la respingerea recursului în casație formulat de Liviu Dragnea îmopotriva sentinței definitive a Completului de 5 din 27 mai 2019. Asta după ce, pe 10 decembrie, ÎCCJ a respins o constestație în anulare având același obiect și a acordat un nou termen pentru recursul în casație, pentru ca Liviu Dragnea să-și poată asigura apărarea. Conform avocatului Adrian Toni Neacșu, “Admiterea de principiu a recursului în casație înseamnă că cererea a fost formulată corect. Probabil, mai ales având în vedere că partea cea mai consistentă cu privire la anularea condamnării a fost prezentată la contestația în anulare, instanța va respinge și această a doua cale de atac”. Totuşi, dacă se va admite, sentința va fi casată, iar dosarul va fi rejudecat. Nu este clar dacă doar apelul sau și fondul.

Conform Codului de Procedură Penală, hotărârile judecătorești definitive sunt supuse casării dacă, printre altele, “instanța nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate” sau dacă “instanța nu s-a pronunțat asupra unuia sau mai multor motive de apel”.

 

 

Ce șanse dau specialiştii în drept acestor acțiuni

Mai mulți specialiști în drept au precizat pentru “Jurnalul” că aceste două acțiuni recente depuse de avocații lui Liviu Dragnea nu au prea multe șanse de reușită. Nu pentru că nu ar fi întemeiate, iar situaţia concretă nu ar genera o astfel de rezolvare. “Există adevărul judiciar sau, mai bine spus, adevărul procedural, și adevărul-adevărat. Concret, modul în care, atât la fond, cât și în apel, s-a consumat acest proces, unde avem o decizie a CCR care a stabilit că, pe fond, completul care a pronunțat soluția menținută în apel a fost nelegal constiuit, reprezintă adevărul de facto. Însă, procedural, soluțiile de la fond nu pot fi atacate cu căi extraordinare de atac, conform dreptului intern”, precizează sursele citate.

Conform acestora, contestația la executare a unei hotărâri definitive de condamnare la închisoare cu încarcerare trebuie să se întemeieze, potrivit Codului de procedură penală, pe intervenirea unei situații noi care pune în imposibilitate executarea, cum ar fi o grațiere, o amnistie sau o dezincriminare a infracțiunii. De aceea, în opinia specialiștilor consultați de “Jurnalul”, acțiunile sunt exercitate pentru a se acoperi toată paleta de măsuri pe care Dragnea le are la dispoziție, însă, în cele din urmă, lucrurile vor fi tranșate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Unde lucrurile vor fi în favoarea lui Dragnea, deoarece, în cauză, avem o soluție la fond pronunțată de un complet de judecată nelegal constituit, soluție menținută, pe latură penală, în integralitate de către un complet de apel care a grăbit terminarea procesului înainte să se pronunțe CCR pe chestiunea conflictului juridic de natură constituțională. Iar, mai mult, există și situația în care completul de apel a fost constituit, la rândul său, nelegal, în sensul că actele normative în baza cărora s-a constituit nu au fost publicate în Monitorul Oficial, ceea ce lipsește de forță juridică și completul și actele acestui complet.

 

Cele două solicitări nu reprezintă căi ordinare sau extraordinare de atac împotriva sentinței prin care Dragnea a fost condamnat în dosarul “DGASPC Teleorman”, ci invocă faptul că decizia CCR referitoare la completrurile specializate fac nelegală încarcerarea sa

 

Contestațiile reprezintă acțiuni separate față de recursul în casație declarat la sfârșitul anului trecut, în care instanța supremă trebuie să se pronunțe pe data de 14 ianuarie

 

Ultima oră
Alte titluri din: Anchete
Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane € Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €
Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj
Mai multe titluri din: Anchete
Antena3.ro Familia unui preot din Brașov, decimată de COVID-19 în doar două săptămâni
Libertatea.ro Au trecut 6 ani de când Olga a dispărut, acum poliția a rezolvat misterul. Este șocant ce a pățit tânăra de 25 de ani
A1.ro Delia, pozată într-o ținută transparentă! Fanii de pe Instagram au reacționat imediat
IncomeMagazine.ro Înregistrarea în scop de TVA a societăților din România se complică din nou
Observator.ro Cadavrul unui preot, infectat cu coronavirus, a dispărut de la morga din Carei. Îl îngropase altă familie