Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu

Autor: ION ALEXANDRU
14 Feb 2020

Președintele României, Klaus Iohannis, un autointitulat adversar al practicii de utilizare a legilor sau a procedurilor legale de către politicieni, pentru a se pune la adăpost de eventuale anchete, a beneficiat el însuși de un astfel de tratament. Informația reiese dintr-un document aflat la dosarul clasat, pe data de 6 februarie, de către Parchetul General, care viza situația a două imobile obținute fraudulos de familia Iohannis, la Sibiu, document emis de Agenția Națională de Integritate. Două dosare de verificare a averii fostului primar din Sibiu au fost deschise de ANI, din oficiu, deoarece au constatat că veniturile realizate de Klaus Iohannis și de soția acestuia, Carmen, nu puteau justifica bunurile achiziționate sau aflate în proprietatea lor. Numai că, ce să vezi?, întrucât Curtea Constituțională a constatat că mai multe articole din Legea ANI, în vigoare la acel moment, erau neconstituționale, și ancheta a fost închisă. Ulterior, după ce a intrat în vigoare o nouă lege, ANI a reluat cercetările, în sensul că a deschis o nouă lucrare. Pe care a “uitat-o” într-un sertat, până când Klaus Iohannis a devenit președinte al României. Moment de la care ANI nu l-a mai putut ancheta, întrucât există o lege care interzice acest lucru. Soția sa, însă, nu are imunitate, drept pentru care plângerea ce viza aceeași avere dobândită, înaintată la Parchet, a fost clasată de Parchetul General, prin semnătura procurorului Ioan Șandru, un apropiat al lui Augustin Lazăr, impus de acesta, anul trecut, la conducerea Secției de Urmărire Penală și Criminalistică. Șandru este unul și același procuror care a clasat inclusiv dosarul privind “Sufrageria lui Oprea”.

 

Eroare majoră a procurorului de caz care a închis dosarul referitor la infracțiuni de corupție și spălare de bani ce viza familia prezidențială și modul în care soții Carmen și Klaus Iohannis au obținut venituri financiare de pe urma explotării unui imobil din Sibiu, despre care o instanță de judecată a stabilit, definitiv, că a fost obținut cu acte false. Anchetatorul Ioan Șandru, șeful-adjunct al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a clasat, pe data de 6 februarie, acest dosar, însă, pentru a-și justifica din punct de vedere probator această măsură, a inserat în cuprinsul ordonanței de clasare un paragraf care “detonează” imaginea preșdintelui Klaus Iohannis, dar și pe cea a unei instituții de forță, mult lăudată în rapoartele Comisiei Europene, alături de DNA, dar care, așa cum se va vedea în continuare, i-a “ținut spatele” actualului președinte aproape 11 ani.

 

Averea lui Klaus Iohannis, anchetată din oficiu, în 2009

Concret, în cuprinsul Ordonanței de clasare nr. 260/P/2018, din data de 6 februarie 2020, procurorul Ioan Șandru notează că, “la solicitarea procurorului de caz, prin adresa nr. 44041/G/II/26.11.2018, Agenția Națională de Integritate – Inspecția de Integritate a comunicat următoarele”, iar informațiile prezentate sunt de-a dreptul halucinante.

Astfel, ANI arată că, în data de 1 octombrie 2009, Agenția s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că Klaus Werner Iohannis, primar al Sibiului în funcție la acel moment, “a acumulat o avere ce depășește veniturile realizate și nu a respectat dispozițiile legale referitoare la completarea și depunerea declarațiilor de avere și de interese”. Pasul următror a fost acela că ANI a deschis pe numele lui Iohannis lucrarea nr. A/1218/II/2009.

Interesant este, însă, momentul la care ANI a demarat, din oficiu, această cercetare. Era exact perioada în care Klaus Iohannis devenea propunerea PSD, PNL și PC de a fi prim-ministru, după ce guvernul condus de Emil Boc fusese demis prin moțiune de cenzură. Identic cu atitudinea președintelui Klaus Iohannis din 2020, șeful statului de atunci, Traian Băsescu, a refuzat nominalizarea propunerii făcute de partidele majoritare din Parlament și a jucat cartea încălcării normelor constituționale. În paralel, însă, lupta politică s-a dus, iată, și prin intermediul instituțiilor de forță. Mai reamintim că fostul președinte al ANI, Horia Georgescu, povestea că unele dintre anchetele împotriva lui Klaus Iohannis au fost deschise la îndemnul explicit al fostului șef al SRI, George Maior.

 

CCR a anulat Legea ANI

În ultimii trei ani, în special din zona susținătorilor lui Klaus Iohannis, dar și a grupării #rezist, a fost vehiculată ideea potrivit căreia Parlamentul, Guvernul sau chiar Curtea Constituțională au reglementat sau au decis în favoarea unor politicieni cu “probleme penale”. Ei bine, aflăm din cuprinsul adresei ANI înaintate Parchetului General, în dosarul clasat de procurorul Ioan Șandru, că “ulterior, ca urmare a Deciziei nr. 415/14.04.2010 a Curții Constituționale, potrivit căreia toate dispozițiile declarate neconstituționale din Legea nr. 114/2007 își încetează efectele juridice, activitatea de evaluare în dosarul de mai sus a fost încetată, în conformitate cu dispozițiile deciziei”.

Mai exact, este vorba despre o excepție de neconstituționalitate invocată de celebrul medic Șerban Alexandru Brădișteanu, în procesul pe care îl avea, la acel moment, pe rolul Curții de Apel București, chiar cu Agenția Națională de Integritate. Excepția de neconstituționalitate invocată viza mai multe capitole din Legea 144/2007 privind organizarea și funcționarea ANI, inclusiv capitolul care privea verificarea averilor demnitarilor. În 14 aprilie 2010, Curtea Constituțională a decis să admită, în cea mai mare parte, cu majoritate de voturi, excepțiile invocate de Brădișteanu și a decis că toate aceste articole neconstituționale își încetează aplicabilitatea. Împotriva admiterii cererii au fost, atunci, judecătorii CCR Augustin Zegrean, Nicolae Cochinescu și Petre Lăzăroiu. Rapid, ANI a închis dosarul, așteptând pasul următor. Tot rapid, contrar practicii cu care ne-au obișnuit, parlamentarii au elaborat și adoptat Legea nr. 176/2010, privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice, care a completat, practic, Legea nr. 144/2007, pe care au pus-o în acord cu decizia CCR. Ca atare, aflăm, tot din adresa înaintată Parchetului General, că, “în conformitate cu articolul 34 din Legea nr. 176/2010, la data de 18 noiembrie 2010 Agenția Națională de Integritate s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că primarul municipului Sibiu – Iohannis Klaus Werner, a acumulat o avere ce depășește veniturile realizate și nu a respectat dispozițiile legale referitoare la completarea și depunerea declarațiilor de avere și de interese”. În acest sens, s-a deschis o nouă lucrare, având numărul 86906/A/II/2010.

Conform acestor noi prevederi legale, verificările în curs de verificare efectuate de ANI, la data intrării în vigoare a noii legi, continuă, iar declarațiile de avere și de interese depuse până la intrarea în vigioare a prezentei legi pot fi valorificate în continuare în cadrul procedurilor prevăzute de lege. Cu alte cuvinte, dosarul Iohannis putea fi cercetat în continuare, după ce a intervenit un nou cadru legal care să respecte exigențele constituționale.

 

Astăzi, Klaus Iohannis poate verificat doar dacă cere el sau dacă decide Parlamentul

Timp de patru ani, însă, ANI nu a mai lucrat absolut nimic în acest dosar privind averea lui Klaus Iohannis, cu toate că între primarul Sibiului și Agenția Națională de Integritate existau mai multe litgii pe rolul instanțelor, legate de alte chestiuni constatate referitoare la regimul incompatibilităţilor și al conflictului de interese.

Revenind la adresa înaintată Parchetului General, ANI precizează că “în contextul alegerii acestuia (a lui Klaus Werner Iohannis – n.red.) în funcția de președinte al României, începând cu data de 21.11.2014, în lucrarea nr. 86906/A/II/2010 s-au aplicat dispozițiile articolului 25 din Legea nr. 115/1996”. Mai exact, s-a luat în calcul că “averea președintelui României va putea fi cercetată numai după încetarea exercitării mandatului, iar, pe durata acestuia, numai la solicitarea sa (a lui Iohannis - n. red.) sau pe baza hotărârii Parlamentului României, adoptată cu votul majorității senatorilor și deputaţilor”.

Legea 115/1996 privește declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici şi a unor persoane cu funcții de conducere şi, conform ultimei teze a articolului 25, “în acest caz, președintele României poate da Parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută”. Iată, astfel, cum președintele Iohannis, care, în discursul său public, invocă integritatea când vorbește despre ceilalți, este beneficiarul a cel puțin două “alinieri astrale” care l-au scăpat de aceste verificări. Pe lângă faptul că, în campania electorală aferentă alegerilor prezidențiale din anul 2014, Iohannis a justificat constituirea averii sale imobiliare prin acordarea de meditații la fizică, ulterior alegerii sale în funcție, deși legea îi permitea acest lucru, putea el însuși să ceară să fie verificat în continuare. Mai ales că una dintre promisiunile făcute în campanie se referea exact la renunțarea la imunitatea prezidențială.

Însă nu doar Iohannis s-a autoprotejat în legătură cu posibilitatea continuării acestei anchete, dar nici Parlamentul, controlat, atât în vechea, cât în actuala legislatură, de PSD, nu a găsit de cuviință să-l întrebe pe președinte ceva în legătură cu această chestiune, tot conform prevederilor articolului 25 din Legea nr. 115/1996.

 

Afacerea, “rezolvată” și pe latură penală de apropiatul lui Augustin Lazăr

Dezvăluirile referitoare la achetarea averii lui Iohannis răzbat, așa cum am arătat, din cuprinsul ordonanței de clasare a plângerii formulate de publicația “Lumea Justiției”, act redactat și semnat de procurorul Ioan Şandru, procuror-șef adjunct al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Același procuror care a clasat, în 2017, și dosarul privind evenimentele din 6 decembrie 2009, din locuința lui Gabriel Oprea, unde, în seara alegerilor prezidențiale, a avut loc o întâlnire între George Maior, Florian Coldea, Marius Iacob, Laura Codruța Kovesi, Dan Andronic și Neculai Onțanu, acasă la cel care avea să devină ministru al Apărării Naționale.

Ioan Șandru este, însă, un apropiat al fostului procuror general al României, Augustin Lazăr, un procuror care a condus Parchetul Curții de Apel Alba Iulia și care a instrumentat mai multe dosare privindu-l pe Klaus Iohannis, cu rezultatul clasării lor. La mapa cu care a candidat pentru șefia Ministerului Public, în 2016, la propunerea “tehnocratei” Raluca Prună, Augustin Lazăr a inserat o altă ordonanță de clasare a unui dosar penal care îl privea pe Klaus Iohannis, mapă ce a ajuns pe masa președintelui Klaus Iohannis. Ordonanța de clasare, emisă chiar în campania prezidențială din anul 2014, era semnată de un alt procuror, Cristian Lazăr, pe care Klaus Iohannis l-a numit la conducerea Secției de Urmărire Penală și Criminalistică, funcție pe care a ocupat-o până în luna decembrie a anului 2018. Din această calitate, Cristian Lazăr a instrumentat, inițial, dosarul clasat, pe 6 februarie 2020, de Ioan Șandru, însă nu a mai apucat să-l finalizeze, deoarece și-a încetat mandatul. La intervenția lui Augustin Lazăr, Ioan Șandru a fost delegat în funcția de adjunct al Secției de Urmărire Penală, iar, în luna ianuarie a anului trecut, Secția de Procurori de la CSM a avizat pozitiv această împuternicire. Conform unor surse judiciare, Șandru, care a scăpat de un nou dosar penal familia Iohannis, speră să fie numit de Iohannis în funcția de șef plin al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică.

Prima dată, ANI a deschis dosar, din oficiu, în luna octombrie a anului 2009, suspicionând că averea primarului Sibiului este mai mare decât veniturile realizate de acesta. După câteva luni, Legea ANI a fost anulată

Parlamentul s-a grăbit și a făcut altă lege, în baza căreia ANI a reluat cercetările. Doar pe hârtie, deoarece ancheta nu s-a încheiat nici în 2014, când Iohannis a devenit președinte. De la acel moment, averea sa nu mai poate fi verificată decât dacă cere el însuși sau dacă decid, prin vot, senatorii și deputații

Ultima oră
Alte titluri din: Anchete
Planul liberal anti-40%: ne votează de Moș Nicolae, îi facem să plângă de Moș Crăciun Planul liberal anti-40%: ne votează de Moș Nicolae, îi facem să plângă de Moș Crăciun
Un candidat, ministru în Guvernul Orban, prins cu „ocaua mică”. Sarabanda contractelor de lucrări, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor de duminică Un candidat, ministru în Guvernul Orban, prins cu „ocaua mică”. Sarabanda contractelor de lucrări, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor de duminică
Mai multe titluri din: Anchete
Antena3.ro Horoscop rune octombrie 2020, cu Mihai Voropchievici. Berbecii primesc protecţie divină, Taurii primesc avertizări
Libertatea.ro Un avocat de real estate și-a băgat toți banii într-o afacere în Gorj. Ce cultivă bărbatul nu vrea nimeni să fure
A1.ro Ce înseamnă lichidul roșiatic din caserolele de carne. Mulți cred că e sânge, dar adevărul e altul | Video
IncomeMagazine.ro Înregistrarea în scop de TVA a societăților din România se complică din nou
Observator.ro Parlamentar nevoit să demisioneze, după ce a uitat că are camera pornită într-o ședință pe Zoom, în Argentina