Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Mai multe temeri și o speranță

Autor: DANIEL APOSTOL
14 Iun 2021

Principalele îngrijorări ale conducătorilor de companii sunt pandemiile (52%), amenințările cibernetice (47%), reglementarea excesivă (42%), incertitudinea privind politicile publice (38%) și creșterea economică incertă (35%) (arată un recent studiu PWC). Așadar, nu numai pandemia sperie. Economia reală se teme și de felul în care reacționează la criză guvernele (suprareglementare, suprataxare). Teama multora este că modificările de politică fiscală cauzate de majorarea nivelului datoriei publice din timpul pandemiei ar putea determina o creștere în perioada post-pandemică a obligațiilor fiscale totale ale organizațiilor.

         Stimulii fiscali acordați de guverne în ultimele 12 luni au avut misiunea de a menține pe linia de plutire multe sectoare economice și multe lanțuri de aprovizionare, de a conserva joburi și de a salva de la moarte zeci de mii de firme a căror cifră de afaceri s-a prăbușit spre zero din cauza blocajelor impuse de state în scopul combaterii pandemiei. Dar tot aceleași măsuri de stimulare fiscală au provocat și o deteriorare a indicatorilor fiscali ai tuturor statelor și o creștere a datoriei publice. Dezechilibrele bugetare și acoperirea datoriilor publice vor deveni o prioritate, dar și o povară politică și economică semnificativă în următorii ani.

         Este evident că, politic vorbind, e dificil de impus o reducere a cheltuielilor publice într-o perspectivă apropiată, în contextul în care tocmai nivelul sporit al cheltuielilor publice țin economia reală pe linia de plutire. Mai mult, pandemia ne-a scos în evidență necesitatea creșterii cheltuielilor publice în multe sectoare, mai ales în domeniul asistenței medicale, dar nu numai aici. Economistul Simon Johnson comenta recent că, în contextul în care pandemia e departe de a se termina, lumea are nevoie urgentă de un nou sistem de sănătate global, așa după cum în urma crizei din 2008 lumea a avut nevoie de un nou sistem financiar.

         Analogia cu criza din 2008 și cu modul de intervenție a statelor este des discutată. După criza financiară mondială din 2008, s-au alocat resurse considerabile pentru a face sistemul financiar mondial mai sigur. Mohamed A. El-Erian (fost președinte al Consiliului Global de Dezvoltare al președintelui american Barack Obama, timp de 4 ani consecutivi numit unul dintre primii 100 de gânditori globali ai politicii externe) spune că după criza financiară mondială din 2008, guvernele economiilor avansate au jurat că nu vor mai lăsa niciodată sistemul bancar „să țină ostatică politica, darămite să amenințe bunăstarea economică și socială”. Dar azi, treisprezece ani mai târziu și în plină criză provocată de pandemie, se vede că o bună parte a finanțării riscă acum să strice ceea ce ar putea fi „o recuperare durabilă, incluzivă și durabilă din groaznicul șoc COVID-19”.

         Este necesar acum un efort analog, atât pentru eradicarea COVID-19, cât și pentru a ne întări sistemul sanitar în fața altor posibile pandemii. Este însă nevoie și de un efort politic înțelept, care să faciliteze o redresare economică puternică și rapidă și care să îndepărteze amenințarea la adresa bunăstării economice și fricile conducătorilor de companii. Temeri sunt destule, dar speranța moare ultima.

 

 

 

Ultima oră
Alte titluri din: Editoriale
Teoria catastrofei Teoria catastrofei
Veniturile fiscale nu sunt 40% din PIB fiindcă-s puţini cei care generează valoare adăugată brută şi contribuie la impozite Veniturile fiscale nu sunt 40% din PIB fiindcă-s puţini cei care generează valoare adăugată brută şi contribuie la impozite
Mai multe titluri din: Editoriale
Antena3.ro Maria Coman, prezentatoarea Antena 3, are COVID, deși este vaccinată: ”Am ratat liniștită primele 3 valuri de pandemie”
Libertatea.ro Bendeac: 'Deja a ajuns la hărțuire. Te rog eu, băi, nu mă mai suna, nu mă mai hărțui!'
A1.ro Un bărbat a descoperit un tunel secret în podeaua sufrageriei. Peste ce „comoară” a dat Colin Steer
Observator.ro LOTO 6/49 - joi 27 mai 2021. Avem numerele câștigătoare la tragerile loto