Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Mona Musca, despre valoarea cartii in societate - L’air du temps

Autor: MIRUNA MIHALCEA
21 Iul 2005
Din "Mizerabilii", romanul lui Hugo, Mona Musca a-nvatat sa-si modeleze caracterul, de la Micul Print a inteles ce sunt prietenia si melancolia, cartile lui Balzac au bulversat-o, iar poezia populara si lirica lui Arghezi i-au dezvoltat simtul artistic si simtul umorului.

Jurnalul National: In cadrul actului general de cultura, ce rol considerati ca au cartea si biblioteca?
Mona Musca: Pana in decembrie 1989, intr-o societate in care televiziunea era o plicticoasa cronica a vietii familiei Ceausescu, cartea, teatrul si uneori filmul erau in centrul universului cultural al romanilor. Citeai in pauzele de la munca, pe sub masa, in timpul sedintelor de tot felul, acasa, la lumina lanternei sau a lumanarii, atunci cand se lua curentul. Dupa Revolutie, aparitia televiziunii prin cablu si a Internetului, dezvoltarea universului multimedia, aparitia unei prese libere si foarte diversificate, precum si treptata pauperizare a unor categorii tot mai largi de cetateni au dus la o constanta diminuare a rolului cartii in societate.

Este cartea un atribut esential int-o societate "culta"?
Cu siguranta, da! Cartea joaca un rol fundamental in formarea personalitatii. De aceea, deprinderea de a citi trebuie cultivata inca din copilarie. Toata intelepciunea lumii se gaseste inscrisa in paginile cartilor. Fie ca este vorba despre cartea traditionala, de cartea audio sau de cartea online, este limpede ca textele clasicilor vor ramane principalul izvor de intelepciune, fara de care o "societate culta" este de neimaginat.

Ce gen de abordare literara e, mai cu seama, considerat act de cultura?
Calitatea de act cultural nu tine de un anumit gen literar. Ceea ce conteaza este valoarea operei literare, nu genul pe care il ilustreaza. O poezie valoroasa este un act de cultura, in vreme ce o alta poezie poate tine de kitsch, de pornografie s.a.m.d. La fel stau lucrurile cu proza, dramaturgia, critica literara, eseistica. Toate pot fi considerate acte de cultura, cu o singura conditie: sa fie produse de inalta tinuta din punct de vedere ideatic si/sau stilistic.

Cartea se poate autopromova, in sine, ca act de cultura? Sau trebuie sa beneficieze de un intreg context care sa o identifice ca atare?
Valoarea intrinseca a unei carti este determinanta in aceasta discutie. Nici cea mai performanta campanie de publicitate din lume nu ar putea transforma o carte proasta intr-un act de cultura. Pe de alta parte, pentru a se transforma intr-un act de cultura, cel mai bun text trebuie sa se raspandeasca in societate, sa devina cunoscut si discutat de cat mai multi oameni.

Ce sau cine ofera legitimitate unei carti?
Daca este vorba despre valoare, va pot spune ca exista doua instante de validare a unei opere: critica literara si publicul. Cele doua interrelationeaza.

Ce este o carte buna si ce nu este o carte buna?
In locul unei lungi explicatii estetice am sa va spun doar ca o carte buna este cea in care te scufunzi, regreti ca s-a terminat si iti ramane in minte multa vreme dupa ce ai citit ultima fila. O carte buna este cea de pe urma careia te simti imbogatit sufleteste si intelectual. Este o carte care te formeaza si la varsta de 50 de ani. Depinde de timp, vremuri, "l’air du temps", gustul personal etc. De altfel, atributul "bun" inseamna altceva de la carte la carte. Motivele pentru care iubim o carte de Baudelaire sunt altele decat cele pentru care ne place Soljenitin. O carte care ni s-a parut foarte buna la 18 ani, la o noua lectura, la 40 de ani, nu ni se mai pare buna, si invers.

Ce genuri de carte beneficiaza de finantare publica? Catre ce caracteristici se indreapta Institutia Culturala publica?
Programele de finantare a cartii derulalte de MCC urmaresc trei linii de actiune: reeditarea clasicilor; promovarea debuturilor; traducerea operelor unor scriitori romani in limbi straine. In felul acesta incercam sa combinam traditia cu modernitatea si sa oferim o vizibilitate cat mai buna, pe plan international, produselor de varf ale literaturii romane. Un alt scop pe care il urmarim este acela ca beneficiarii subventiilor sa fie cititorii si autorii. Ne propunem sa usuram accesul cititorilor la cartile bune, iar principalul rost al subventiilor este tocmai diminuarea pretului de vanzare a acestor carti valoroase.

Este cartea unul din "instrumentele" principale ale promovarii culturii intr-o societate?
Da. Cu o singura conditie: pentru a fi un instrument de cultura, cartea trebuie sa ajunga la cititorii ei.

BIBLIOTECI ONLINE
Mona Musca, ministrul Culturii si Cultelor, sustine ca una dintre marile prioritati ale mandatului domniei sale este programul de promovare a lecturii si de "reinventare" a bibliotecii ca institutie. Bibliotecile vor deveni centre multifunctionale, adaptate la progresul tehnic actual. Pentru aceasta, detaliile unui program ambitios de cuplare a 300 de biblioteci din localitati de marimi diferite, din diverse zone ale tarii, intr-o retea online sunt prioritare. Cititorii din toate localitatile cuprinse in acest program vor avea acces la fondul de carte virtuala existent in reteaua online. In acelasi timp, pe baza unui parteneriat public-privat, MCC vrea sa incheie lucrarile la noul sediu al Bibliotecii Nationale si sa redea circuitului public "aceasta institutie fundamentala pentru cultura unei tari". "Este inadmisibil ca cetatenii acestei tari sa nu poata profita de imensul capital cultural pe care il reprezinta Bibilioteca Nationala."
Mai multe titluri din: Carte