Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Casa de târgoveț  - monument istoric de importanță națională - și PUD Calea Șerban Vodă 33

Autor: MAGDALENA POPA BULUC
13 Aug 2020

Calea Șerban Vodă nr. 33 - Poziția INP referitoare la intenția de elaborare a unui PUD prin care se propune demolarea construcției existente pe fundul parcelei istorice și edificarea unei noi construcții cu regim de înălțime S+P+6E.

Institutul Național al Patrimoniului a luat la cunoștință, din panoul afișat la fața locului, de intențiile privind elaborarea unui plan urbanistic de detaliu (PUD) la adresa din Calea Șerban Vodă nr. 33, sector 4, în imediata vecinătate a Casei de târgoveț, monument istoric de importanță națională situat la aceeași adresă. Este vorba de unicul exemplu de astfel de casă de târgoveț – provenind din arhitectura tradițională, cu influențe balcanice, adaptat locuirii urbane – păstrat  în București, datat la sfârșitul secolului al XVIII-lea, având codul în Lista Monumentelor Istorice B-II-m-A-19751 și aflat în proprietatea Statului și în administrarea INP. 

Atât în calitate de proprietar al imobilului din imediata vecinătate a imobilului ce face obiectul PUD-ului în cauză cât și în virtutea misiunii noastre de protejare, salvgardare și punere în valoare a patrimoniului cultural, suntem nevoiți să facem următoarele precizări:

Precizăm, în primul rând, că INP nu a fost notificat de Primăria Sectorului 4 cu privire la intenția de elaborare a PUD, în conformitate cu prevederile legale în vigoare (Ordinul MDRT nr. 2701/2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, cu modificările și completările ulterioare – art. 42 litera a)) care precizează că este obligatorie notificarea proprietarilor parcelelor vecine de pe toate laturile celei care a generat PUD.

În al doilea rând, constatăm deficiențe la nivelul procedurii de consultare publică. Potrivit panoului afișat la fața locului - datat 23.07.2020 și menționând termenul limită de transmitere a observațiilor 28.08.2020, punctele de vedere privind intenția de elaborare a PUD se transmit Primăriei Sectorului 4 în termen de 15 zile de la publicarea pe websitepublicare care până la data acestei luări de poziție (12 august 2018) încă nu a avut loc. În vederea transmiterii punctului de vedere al INP privitor la acest proiect, ne-am adresat în scris Primăriei Sectorului 4 (adresa INP nr. 4041/27.07.2020, înregistrată la PS4 cu nr. 49451/28.07.2020), pentru a afla care este data publicării pe website și termenul de transmitere a observațiilor, solicitare la care încă nu am primit un răspuns.

În ceea ce privește fondul problemei, reamintim că intervențiile propuse prin PUD se situează în zona de protecție a Casei de târgoveț și în zona de protecție a Bisericii Sfântul Spiridon Nou – monumente istorice de importanță națională, precum și în perimetrul monumentului istoric B-II-s-B-17911 – Sit II din municipiul București, delimitat astfel: Splaiul Independenţei - Bd. Libertăţii - Piaţa Maria - Bd. George Coşbuc - str. Gazelei - str. Mitropolit Filaret - Piaţa Gării Filaret - str. Dr. C. Istrati - Piaţa Libertăţii - Bd. Mărăşeşti - Bd. Dimitrie Cantemir - Piaţa Unirii - str. Halelor. Prin urmare, orice propunere trebuie să urmărească principiul intervenției integratepunerea în valoare a monumentelor în contextul lor istoric și conservarea valorilor existente, în conformitate cu legislația națională și reglementările și recomandările internaționale în domeniul protejării patrimoniului prin care sunt încurajate conservarea și buna gestionare a peisajului urban istoric după principiile dezvoltării durabile.

Prin PUD este propusă demolarea construcției valoroase existente pe fundul parcelei istorice din Calea Șerban Vodă 33, construcție ce are reale calități arhitecturale și urbanistice și contribuie - prin conformarea volumetrică, înălțime, tratare arhitecturală - la perceperea monumentului într-un context istoric urbanistic adecvat. Clădirea existentă este un martor al evoluției zonei și al caracterului său eterogen și pitoresc și răspunde perfect necesității de descreștere treptată a regimului de înălțime de la frontul înalt (P+8) al blocurilor din Magistrală (Bd. Dimitrie Cantemir) la zona valoroasă din spatele acestuia cu construcții predominant P/P+1. În același timp construcția existentă asigură intimitatea grădinii Casei de târgoveț blocând perceperea monumentului în co-vizibilitate cu respectivul front de blocuri.
 
Prin urmare, Institutul Național al Patrimoniului își exprimă totalul dezacord față de această propunere de desființare care ar mutila zona, văduvind-o de o construcție care – prin calitățile arhitectural-urbanistice și ambientale – contribuie la valorile pentru care în această zonă a fost instituit regimul de protecție menționat.

Nu în ultimul rând, construcția existentă are un important potențial de conversie – momentan ignorat de autorii proiectului. Imobilul poate fi cu ușurință transformat – cu costuri semnificativ mai mici decât cele implicate de demolare si realizarea unei noi construcții – într-un Apart-Hotel (funcțiunea propusă prin PUD) cu personalitate, mult mai interesant pe piața imobiliară și cea turistică decât o construcție nouă, sau într-un centru cu altă destinație, în relație funcțională cu Casa de târgoveț, în beneficiul orașului, al comunității și al proprietarilor deopotrivă.
 
Dincolo de această gravă chestiune de fond, se impun în continuare câteva observații pe marginea unor aspecte aspecte ce țin de urbanismul de calitate și de posbila dezvoltare durabilă a zonei, în relație cu propunerile prevăzute în documentația PUD aflată în discuție. În locul construcției existente se propune realizarea unei clădiri noi cu regim de înălțime, ocupare și utilizare excesive - S+P+6, POT=70%, CUT=3 (calculate luând în calcul și suprafața care nu aparține inițiatorilor; suprafața construită la sol crește de la 178 mp pentru actuala construcție la 328 mp pentru construcția propusă), cu eliminarea vegetației existente pe parcelă (arbori maturi, vița de vie specifică curților și grădinilor bucureștene) și cu neîncadrarea în reglementările în vigoare privind distanța dintre clădiri și H maxim admis. În conformitate cu reglementările PUG pentru această zonă (zona CA2), distanța dintre clădiri trebuie să fie cel puțin egală cu jumătate din înălțimea celei mai înalte dintre ele (condiție nerespectată), iar H maxim admis este egal cu distanța dintre aliniamente (condiție nerespectată). O astfel de construcție ar urma să afecteze grav în primul rând Casa de târgoveț – scoțând-o din scară și periclitându-i percepția și punerea în valoare în contextul său istoric – dar și întreaga zonă, atât din punct de vedere vizual, al integrării în context a unei astfel de intervenții, cât și din punct de vedere al utilizării deja foarte intense (trafic, ocupare și utilizare intense, lipsa parcărilor, lipsa vegetației)
 
În concluzie, Institutul Național al Patrimoniului, ca instituție de specialitate în domeniul protejării patrimoniului – însă fără atribuții legale în avizare – și ca titular al dreptului de administrare al Casei de târgoveț  nu este, prin urmare, de acord cu propunerile inițiatorului PUD și transmite observațiile de mai sus autorităților abilitate, și anume Primăriei și Consiliului General al Sectorului 4 – cu atribuții în consultarea publică, aprobarea PUD și autorizarea intervențiilor în condițiile legii –, Direcției pentru Cultură a Municipiului București – cu atribuții în avizarea, cu consultarea CZMI 1, a documentațiilor de urbanism și a intervențiilor în respectiva zonă de protecție – și Ministerului Culturii în calitatea sa de titular – în numele Statului – al dreptului de proprietate asupra monumentului istoric și de garant al protejării patrimoniului.

În conformitate cu Convenția de la Granada privind protecția patrimoniului arhitectural al Europei, convenție la care România a aderat în 1997, dar și cu Strategia patrimoniului cultural european pentru secolul XXI elaborată de Consiliul Europei, cu alte documente internaționale și cu principiile dezvoltării durabile, comunitatea locală are întotdeauna un cuvânt important de spus în proiectele de dezvoltare a orașului. În acest caz comunitatea a reacționat ferm împotriva demolării clădirii vizate de acest PUD și împotriva construirii excesive, perturbatoare a caracterului și confortului zonei. Dat fiind că mai mulți membri ai comunității și vecini (care la rândul lor nu au fost notificați cu privire la intențiile PUD) ni s-au adresat, INP are în vedere organizarea unei întâlniri cu toți cei interesați, la o dată ce va fi în curând anunțată și care să se încadreaze în termenul limită legal pentru transmiterea observațiilor – rămas încă neclar. Ccontăm pe participarea la această întâlnire a tuturor cetățenilor preocupați de conservarea și punerea în valoare a monumentelor istorice, de păstrarea valorilor arhitecturale și a identității construite a Bucureștiului, de dezvoltarea sa durabilă și armonioasă și, de asemenea, pe prezența/implicarea inițiatorilor proiectului și ai reprezentanților autorităților și instituțiilor cu atribuții în domeniu.

Precizăm că, în ultimii 4 ani, INP a întreprins multiple acțiuni similare de consultare și coagulare a unei comunități în jurul monumentului. În colaborare cu parteneri din domeniu și societatea civilă am derulat la Casa de târgoveț evenimente culturale și educaționale, dezbateri și acțiuni menite să pună în valoare și să introducă în circuitul public acest monument istoric emblematic al capitalei.

De numele Casei de târgoveț se leagă, începând din luna iulie, și unul dintre cele mai ambițioase și importante proiecte INP, ce are – printre altele – drept scop final înființarea în acest imobil a Centrului național de informare și promovare a patrimoniului cultural  - un adevărat hub pentru toți cei interesați de patrimoniul cultural, specialiști și amatori deopotrivă.
 
Vom reveni constant cu noutăți, atât din procesul de dezbatere publică a PUD-ului Calea Șerban Vodă 33, cât și din derularea primelor acțiuni premergătoare înființării Centrului de informare de la Casa de Târgoveț. Mulțumim tuturor celor care au transmis mesaje de alertă și de susținere și, mai ales, celor care și-au exprimat în mod direct opinia în fața autorităților abilitate. Este un semn că există deja o comunitate puternică în jurul Casei de târgoveț și a patrimoniului istoric al Bucureștiului. Mulțumim!

Institutul Național al Patrimoniului este principala instituție centrală care pune în aplicare politicile publice în domeniul protejării patrimoniului cultural în România. Asigură activitățile de cercetare, evidență, inventariere, protejare și punere în valoare pentru toate categoriile patrimoniului cultural, gestionează inventare oficiale, baze de date și depozite digitale. Elaborează și gestionează Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice, Timbrul Monumentelor Istorice, atestă specialiștii și experții în domeniul patrimoniului imobil, este agregator național pentru Europeana.eu, elaborează dosarele de nominalizare pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial, acordă Marca Patrimoniului European.

 

Ultima oră
Alte titluri din: Arte Vizuale
„Constantin Daniel Rosenthal. Un artist în vremea revoluției”.  O nouă expoziție la MNAR „Constantin Daniel Rosenthal. Un artist în vremea revoluției”. O nouă expoziție la MNAR
Romanian Design Week participă la London Design Festival cu șapte proiecte care abordează SCHIMBAREA Romanian Design Week participă la London Design Festival cu șapte proiecte care abordează SCHIMBAREA
Mai multe titluri din: Arte Vizuale
Antena3.ro Superstiţii puternice despre inele şi dragoste. Lidia Fecioru: ”Verigheta nu se păstrează şi nici nu se dă moştenire”
Libertatea.ro A vândut o fată pentru un câine și acum le dă cu tifla oamenilor legii. Incredibil cum își bate joc de polițiștii care nu reușesc să-l găsească
A1.ro O nouă filmare cu Vulpița Veronica! Ce au descoperit fanii: „Să nu vă curenteze, domnilor”
IncomeMagazine.ro Înregistrarea în scop de TVA a societăților din România se complică din nou
Observator.ro Cadavrul unui preot, infectat cu coronavirus, a dispărut de la morga din Carei. Îl îngropase altă familie