Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Specializările viitorului nu vor mai fi date pe repede înainte 

Autor: DIANA SCARLAT
17 Noi 2020

Cursurile de scurtă durată au fost o soluție de criză, pentru reinserția pe piața forței de muncă a cât mai multor persoane rămase fără job. Problema care a apărut, astfel, pe piața forței de muncă este suprapunerea specialiștilor formați în universități cu cei care au făcut pregătire de scurtă durată. La 12 ani de la criza economică din 2008-2009, rezultatele încep să se vadă, în calitatea muncii, iar viitorul pare a departaja specialiștii, în funcție de școlile absolvite și de performanțe.

 

Egalitatea de șanse, aplicată în piața forței de muncă, nu poate garanta rezultatele. O perioadă s-a pus semnul egalității între specialiștii formați pe baza studiilor universitare și cei care au făcut doar niște cursuri de formare profesională sau diverse alte forme de studiu de câteva luni. Totuși, în mai toate domeniile de activitate se văd deja diferențele. Atât cei care vor lucra ca angajați, cât și cei care pot face activități profesionale pe cont propriu se vor departaja cu ajutorul verificării modului în care și-au obținut specializările. Acest criteriu se aplică deja în companiile mari care nu acceptă candidați pe anumite posturi – mai ales de conducere – decât dacă au absolvit studiile la anumite universități. 

 

Consecințele specializării superficiale

 

În România se văd foarte clar diferențele atunci când este nevoie de medici sau terapeuți. În cazul diagnosticului și al terapiei pentru autism, de exemplu, foarte multe familii se plâng de slaba pregătire a celor de la care așteaptă ajutor. Tocmai de aceea, sunt foarte mulți care își schimbă terapeutul la șase luni, pentru că nu văd nicio evoluție pozitivă. Dar este și mai grav faptul că se constată, din ce în ce mai des, că nici diagnosticul nu a fost dat corect. „Ceea ce face diferența între un specialist bun și unul care adesea greșește și poate distruge vieți este nivelul de pregătire. Noi am avut progrese semnificative abia atunci când am găsit o doamnă doctor care a studiat toată viața problemele autismului, cu facultatea, masteratul și doctoratul făcute la universități de prestigiu și cu foarte multă practică. Se vede clar diferența între terapia pe care o facem cu ea și ceea ce ni s-a întâmplat până acum. La început nu ne-am pus problema că s-ar putea să ne dăm viața  pe mâna unui nespecialist care doar a obținut o acreditare pentru practicarea acestei meserii. Apoi ne-am dat seama că unii dintre cei pe care îi consideram terapeuți sunt, de fapt, formați superficial și au ajuns să poată practica terapia pentru autism după ce au absolvit un curs de specializare de scurtă durată”, explică mama unei adolescente cu autism. 

 

Anomaliile suprapunerii specializărilor

 

Nu doar în acest domeniu sunt deja probleme legate de specializări. În Comunicare, de exemplu, unde sunt specialiști formați la universități de prestigiu, cu studii aprofundate și rezultate notabile, cu peste 20 de ani de practică, se pune semnul egalității între aceștia și cei care au beneficiat de cursuri de calificare și specializare acreditate de Ministerul Muncii. Sistemele au funcționat în paralel și astfel s-au creat chiar situații în care adevărații specialiști au fost marginalizați. „Am lucrat ca jurnalist și apoi am avut o firmă de PR, în Franța, apoi în România. Cu facultate și masterat în jurnalism și comunicare, în Franța, cu peste 20 de ani de experiență și un portofoliu excepțional, m-am trezit în situația de a nu fi eligibilă pentru un post de comunicare, într-un proiect finanțat din fonduri europene. Criteriul de eligibilitate era să fi lucrat cel puțin trei ani pe un post similar. Când am văzut că în locul meu au angajat o fostă secretară, care făcuse un curs de comunicare în cadrul altui proiect și de atunci lucra pe această poziție, fără să aibă măcar 10% din cunoștințele unui comunicator, mi-am dat seama ce anomalie a creat acest sistem”, povestește o specialistă în Comunicare. Chiar dacă pot funcționa astfel de criterii în anumite perioade, piața forței de muncă se autoreglează, după un timp, iar companiile care fac recrutări au început să țină cont de specializare și de performanțe, așa cum, de fapt, se întâmpla și înainte de criza economică. 

 

 

Departajarea pentru funcțiile de conducere

 

Pentru viitor se pune deja problema departajării specialiștilor formați în sistemul universitar clasic de cei care deja au intrat sau urmează să învețe în sistem dual. Învățământul universitar dual este cerut de piața forței de muncă, pentru a se putea încadra în foarte scurt timp tineri specialiști formați în colaborare cu acele companii care participă la programele educaționale, însă vor fi diferențieri calitative între candidații la posturile importante. În privința specialiștilor care lucrează pe cont propriu - precum medicii, terapeuții, avocații etc. - selecția o vor face clienții, în funcție de CV-ul fiecăruia.

Ultima oră
Alte titluri din: Piata muncii
Cât de productivi sunt angajații care muncesc de acasă Cât de productivi sunt angajații care muncesc de acasă
Telemunca împovărează angajații. Avantajele și dezavantajele lucrului la distanță Telemunca împovărează angajații. Avantajele și dezavantajele lucrului la distanță
Mai multe titluri din: Piata muncii
Antena3.ro Noul tratament-minune împotriva COVID-19, autorizat de 2 zile în SUA, a intrat în studii clinice și în România
Libertatea.ro Imagini incredibile de la o nuntă cu mii de invitați, organizată în secret. Ce au pus la cale pentru ca autoritățile să nu afle
A1.ro Fără lenjerie intimă, într-o rochie extrem de sexy. Cum s-a fotografiat Alexandra Stan, spre bucuria fanilor
IncomeMagazine.ro Înregistrarea în scop de TVA a societăților din România se complică din nou
Observator.ro Polițist amenințat de un șofer oprit în trafic, la Constanța: „Lasă că ne vedem noi pe traseu, fără haine pe tine”