Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Tranziția energetică stoarce planeta de metale

Autor: DAN CONSTANTIN
02 Dec 2021

Epoca „verde” a energeticii și digitalizării scoate în prim-plan, ca mari vedete, metalele și elementele rare din tabelul lui Mendeleev. Mineritul, chimia și metalurgia, specializări ale ingineriei care păreau demodate, considerate de unii fără viitor și chiar trecute în programele de învățământ pe o linie secundară, se reinventează, devenind domenii de bază pentru realizarea programelor ambițioase de diminuare a emisiilor de carbon. Schimbarea climatică, pentru blocarea creșterii temperaturii planetei, necesită cantități enorme de  metale, cu mult mai mari decât în epoca de glorie a industrializării din secolul trecut. Se deschide o luptă acerbă pentru aceste resurse. România are „muniție” pentru a conta pe acest nou front al concurenței? 

 

Programul de schimbare radicală a surselor de energie din Germania prevede ca 80 la sută din energia electrică să fie asigurată până în 2030 de resurse regenerabile de energie. Angajamentul ecologic al „locomotivei” Europei, care impune ritmul economiei în UE, figurează în acordul de coaliție semnat de cele trei partide care preiau guvernarea la Berlin. La „festivalul” Cop-26 de la Glasgow, încheiat acum două săptămâni, multe țări au anunțat programe de trecere mai rapidă spre energia verde care accelerează tranziția energetică. Mai puțin se discută însă despre baza materială necesară acestor schimbări radicale în tehnologiile din energetică și transport, despre costurile și sursele de finanțare. În vitrină, secolul XXI este expus ca paradisul digital, dar, ca în magazinele de lux, prețul nu este afișat sau este comunicat discret doar cumpărătorilor cu intenții serioase. 

 

Energia verde trage greu la cântar

 

Cert este că noua revoluție tehnologică are nevoie de mai multă electricitate. Reducerea consumului este doar o cale recomandată acum, într-un moment de explozie a prețurilor, pentru a tempera  îngrijorarea familiilor cu bugete restrânse, dar prognozele arată clar sensul spre o perioadă a prețurilor mari la energie. Inflația care îngrijorează la nivel global este „impulsionată” direct de criza prețurilor la energie, dar este tot mai clar că plasarea lor pe un palier superior are la bază, cu efect de durată și nu de conjunctură, investițiile rapide în dezvoltarea surselor curate de energie. Parcurile eoliene și fotovoltaice, marile uzine pentru producția de hidrogen, trecerea industriei auto și a transportului pe energie electrică au nevoie de cantități uriașe de materiale pentru a construi echipamentele necesare. Timp de peste un secol, în centrul sistemului energetic au stat hidrocarburile și cărbunele. Schimbarea centrului de greutate spre soare și vânt plasează acum prioritatea spre ceea ce se numesc „metalele de tranziție”, categorie care include cupru, nichel, cobalt, litiu, mangan, molibden și pământurile rare.

 

CREȘTERI DE ZECI DE ORI PENTRU METALE

 

 Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a difuzat înainte de Cop-26 scenariile pentru țintele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2050. Raportul special al IEA intitulat „Rolul mineralelor critice în tranzițiile energetice curate” arată că în următoarele trei decenii ar trebui ca producția de metale de tranziție să crească de zeci de ori. Evaluarea experților FMI susține că piața principalelor metale este foarte dinamică și va depăși, sub impulsul tranziției energetice, piața petrolului. Radiografia unor echipamente „la modă” arată de ce este nevoie de mai multe metale. O turbină eoliană lansată pe mare este consumatoare de 15 tone de metale pentru fiecare megawatt instalat, de zece ori mai mult decât pentru o putere echivalentă într-o centrală pe gaz. Pentru perioadele de acalmie meteo, când nu bate vântul, producția „lipsă” trebuie compensată cu un dispozitiv de stocare, care se bazează pe baterii,  mari consumatoare de metale. La un automobil clasic, cu motor cu ardere internă, dacă excludem fierul și aluminiul, este nevoie de 30 kg de alte metale. În cazul mașinii electrice, sunt incluse peste 200 de kg. Pentru limitarea creșterii temperaturii planetei sub 2 grade Celsius, rapoartele IEA indică o creștere de patru ori, până în 2040, a necesarului de metale - fără fier și aluminiu. Scenariul ZEN (zero emisii nete) până în 2050, adoptat de UE, implică creșteri de șase ori la metalele de tranziție. La nichel și cobalt, creșterea se multiplică la 20, iar pentru litiu, la 42 de ori. De reținut că la grafit, resursă pentru care România este inclusă în atlasul materialelor critice al UE, creșterea prognozată este de 25 de ori în anul 2040, față de 2020. 

 

Cine scoate banii? Cine sunt stăpânii inelelor?  

 

Cercetarea geologică are datele privind zăcămintele, dar punerea în exploatare a acestora impune investiții uriașe, care nu pot fi angajate fără politici clare și certitudini tehnologice. În ultimii cinci ani au fost investite circa 100 de miliarde de dolari în noi proiecte pentru producția în careul de ași al metalelor principale ale tranziției energetice - cupru, nichel, cobalt și litiu. Problemele pentru giganții minieri și fluxul tehnologic de prelucrare sunt nu numai financiare, ci mai ales geopolitice. Dacă răspândirea hidrocarburilor este mai „democratică” pe glob, zăcămintele de metale critice sunt concentrate în câteva țări. Raportul UE citat menționează China cu poziție dominantă pentru antimoniu, bismut, galiu, germaniu, magneziu, grafit, titan; Rusia are 40% din resursa globală de paladiu, Republica Democrată Congo, 59% din cobalt, Africa de Sud are majoritatea zăcămintelor de indiu, platină, radiu, iar Chile, 44% din  litiu. Certificatele de exploatare date companiilor miniere devin o probă cu multe variabile. FMI prognozează că în următorii 20 de ani, valoarea cumulată a producției de metale din „clubul celor 4 granzi” ar ajunge la 13.000 de miliarde de dolari, cu o creștere de 10 ori față de nivelul actual, depășind piața petrolului, care se restrânge de la 41,8 miliarde de dolari( perioada 1999-2018), la 12,9 miliarde de dolari pentru anii 2021-2040 în scenariul ZEN. 

 

 Ce pune pe tarabă România?

 

O estimare privind resursele minerale ale României ne plasează pe o avere potențială colosală, de 660 de miliarde de euro. Cifra nu este confirmată oficial pe site-ul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, instituția care dă licențele de cercetare și exploatare. Din informațiile publice rezultă că de interes comercial certificat de exploatare comercială sunt producțiile de cupru, concentrate în Alba, la Roșia Poieni, care a livrat circa 8.000 de tone concentrat. Exploatarea de cupru de la Moldova Nouă a fost vândută unei companii din Turcia, iar uzina de rafinare de la Baia Mare, cu o capacitate anuală de 40 mii de tone, este demolată. La fel, o ruină este și uzina de prelucrare a zăcămintelor de cupru de la Zlatna. Horia Simu, supranumit „baronul cuprului”, s-a dat la fund, prins în hățișul unor probleme judiciare grele. Zăcămintele certificate de cobalt și litiu din Transilvania sunt date prin licențe de exploatare unor investitori din Canada. Institutul pentru Metale Neferoase și Rare din București, precum și o serie de companii, cioburi ale firmelor care dețineau rezultatele cercetărilor geologice și planuri de exploatare, sunt „vânate” pentru zestrea lor arhivistică. Programul de guvernare al noii coaliții PSD-PNL-UDMR nu conține date specifice privind o reindustrializare în domeniul metalurgiei metalelor de tranziție energetică.

Ultima oră
Pe aceeasi temă
Catastrofa climatică nu poate fi oprită cu vorbe Catastrofa climatică nu poate fi oprită cu vorbe
La COP-26, Germania ne-a pus „talpa”  la centralele nucleare La COP-26, Germania ne-a pus „talpa” la centralele nucleare
Alte titluri din: Economia
Cei mai bogaţi români au pus deoparte încă 1,7 miliarde de euro în al doilea an al pandemiei Cei mai bogaţi români au pus deoparte încă 1,7 miliarde de euro în al doilea an al pandemiei
60% dintre clienții Enel au primit facturi compensate la electricitate 60% dintre clienții Enel au primit facturi compensate la electricitate
Mai multe titluri din: Economia
Antena3.ro Horoscop rune 17-23 ianuarie 2022, cu Mihai Voropchievici. Racii găsesc belșug, Scorpionii se îndrăgostesc pasional
Libertatea.ro Vor să demoleze blocul pentru că umbrește Catedrala. Ce spun locatarii! „Ne-a șocat vestea!„
A1.ro Cum arăta Lidia Buble înainte să devină faimoasă. Avea 21 de ani, purta blugi rupți și extensii
Observator.ro LOTO 6/49 - joi 27 mai 2021. Avem numerele câștigătoare la tragerile loto