Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sistemele de irigații așteaptă încă banii promiși

Autor: ADRIAN STOICA 
29 Iul 2021

Strategia națională pentru irigații prevedea investiții de de un miliard de euro în perioada 2016-2020. În purul stil românesc, strategia a rămas pe hârtie, iar investițiile nu au depășit 25% din această sumă. Mai mult, și investițiile pentru sistemul de irigații Siret-Bărăgan au fost sistate din cauza lipsei banilor. Agricultorilor le-a fost spulberată recent și ultima speranță pentru refacerea sistemului de irigații, după ce Comisia Europeană a transmis României că nu va finanța prin Planul Național pentru Redresare și Reziliență (PNRR) acest sector. La cum arată astăzi lucrurile, agricultura noastră va rămâne în continuare la mila cerului.

 

 

Potrivit Programului Național pentru Reabilitarea Sistemului Național de Irigații, aprobat prin H.G. la finalul anului 2016, pentru refacerea infrastructurii principale de irigații se alocau de la bugetul de stat un miliard de euro, dar cifrele arată o cu totul altă realitate. Statul român a investit din bugetul național în ultimii patru ani doar 1,12 miliarde de lei, din care  528.000.000 de lei în perioada 2017 – 2019 și 600.000.000 de lei în 2020 – 2021. La un curs mediu de 4,8 lei/euro, asta înseamnă doar 235 de milioane de euro. Pentru refacerea infrastructurii secundare de irigații au fost investite 435 de milioane de euro de la bugetul european, prin PNDR 2014-2020. Specialiștii spun că sumele investite sunt însă derizorii față de necesar. Respectarea cu strictețe a alocațiilor bugetare prevăzute în Programul Național pentru Reabilitarea Sistemului Național de Irigații ar fi trebuit să ducă  la creșterea suprafeţei funcţionale din suprafața viabilă şi marginal viabilă economic pentru irigaţii la 70% în anul 2020 şi 90% la orizont 2030.

 

PNRR, un balon de săpun pentru fermieri

Pentru refacerea sistemului de irigații, prin PNRR Executivul solicita 6,5 miliarde de euro, dar proiectele au fost respinse din cauza „diferenței de viziune foarte mare”, după cum plastic ne explicau reprezentanții acestuia. De câți bani ar avea nevoie România pentru a pune la punct un nou sistem de irigații, modern și cu un consum redus de energie nimeni nu poate spune astăzi, deoarece nu există studii făcute în acest sens. Unele estimări indică o sumă imensă, de circa 20 de miliarde de euro. În lipsa unor planuri concrete, Ministerul Agriculturii preferă să arunce pe piață fumigene. De exemplu, o idee năstrușnică  ar fi instalarea de panouri fotovoltaice pentru reducerea consumului de energie electrică.

 

Dacă până în 1990, aproximativ 22% din suprafața agricolă a României era amenajată pentru irigații, astăzi doar circa 12% din suprafaţa agricolă a ţării este acoperită de reţele de irigaţii viabile din punct de vedere economic sau marginal viabile.

 

Guvernul nu vrea să plătească despăgubiri

 

Și dacă tot nu face nimic pentru realizarea sistemul de irigații, Ministerul Agriculturii a uitat să mai plătească despăgubiri fermierilor ale căror culturi de primăvară au fost afectate de secetă anul trecut.  Deși la începutul lunii martie, atât premierul Florin Cîțu, cât și ministrul Agriculturii, Adrian Oros, au promis că vor veni cu soluții pentru deblocarea financiară a situației, acest lucru încă nu s-a mai întâmplat, iar fermierii au rămas să fluiere a pagubă. Valoarea despăgubirilor era calculată anul trecut la circa un miliard de lei. „Bugetul nu are bani” a fost ultima explicație a Guvernului, și asta după ce mai bine de jumătate de an ministrul Agriculturii, Adrian Oros, i-a tot mințit pe fermieri că despăgubirile vor fi plătite. Anul trecut seceta a afectat culturile de pe o suprafață de 1,2 milioane de hectare, acestea fiind distruse în proporție de 30% până la 100%.

 

Gestionarea riscurilor climatice nu este o prioritate 

 

Nici în ceasul al 12-lea Guvernul nu vrea să implementeze un mecanism de gestionare a  riscurilor climatice, așa cum este în alte țări. Statul poate obliga toate companiile de asigurări să aibă în portofoliu și o componentă care să asigure și acest risc, în condițiile în care acum piața asigurărilor agricole este una concentrată, puține companii locale oferind aceste produse. În România, seceta nu este nicăieri asigurată, în timp ce alte state europene, cum ar fi Spania, au mecanisme de gestionare a riscurilor. În actualele condiții de climă și mediu, fără irigații fermierii spun că le va fi tot mai greu să obțină producții bune. Seceta pedologică extremă şi severă din zonele de sud şi est ale României, coroborată cu consumul ridicat de apă în perioada iulie-august, conduc la o rezervă de apă din sol, situată de multe ori sub punctul de ofilire pe întinse suprafeţe agricole. Absenţa sau gradul mare de degradare a infrastructurii de irigaţii face ca aproximativ 48% din suprafața agricolă să fie afectată de aceste fenomene aproape în fiecare an, cele mai afectate zone fiind Câmpia Română, sudul Moldovei şi Dobrogea. Efectele negative ale secetei se reflectă, în principal, în randamentele scăzute înregistrate la principalele culturi (35-60% din potenţial).

Ultima oră
Alte titluri din: Economia
ASF retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance. Compania intră în insolvență ASF retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance. Compania intră în insolvență
Florin Cîțu vrea creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului Florin Cîțu vrea creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului
Mai multe titluri din: Economia
Antena3.ro Angajări Poliţia de Frontieră 2021. Sute de posturi prin încadrare directă
Libertatea.ro Ce factori cresc riscul să faci COVID-19 chiar dacă ai fost vaccinat complet
A1.ro Asia Express - Drumul Împăraților. Care sunt regulile din sezonul 4 pe care trebuie să le respecte concurenții
Observator.ro LOTO 6/49 - joi 27 mai 2021. Avem numerele câștigătoare la tragerile loto