Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Mâncarea falsă care ne invadează frigiderul

Autor: DIANA SCARLAT
29 Iul 2021

Foarte mulți români își doresc să mănânce sănătos, iar acest trend al ultimilor ani a fost exploatat de falsificatorii de produse Bio, Eco, naturale și tradiționale care au invadat piața românească, răspunzând unei nevoi reale, dar profitând de lipsa de cunoștințe a cumpărătorilor. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) are o întreagă arhivă de controale, de amenzi usturătoare și mărfuri confiscate, pentru a fi distruse, pentru că erau produse cu foarte multe E-uri, fabricate fără a se ține cont de rețetele declarate de producător, dar cosmetizate pentru a atrage necunoscătorii. Cel mai bun exemplu este al falșilor sibieni, care au devenit un brand, în ultimele două decenii, dar i-au „îngropat” pe adevărații producători de brânzeturi și mezeluri tradiționale din zona Sibiului.

 

Românii au fost păcăliți, în ultimii 20 de ani, de foarte multe produse alimentare falsificate de producători care au profitat din plin de trendurile lansate ca strategii de marketing. Nu doar consumatorii sunt afectați de producătorii de rea credință, ci și cei care au încercat să aducă pe piața românească produse de foarte bună calitate, alimente cu adevărat naturale și rețete tradiționale. Sibienii se plâng, de mai mulți ani, că falșii producători și rețelele de desfacere a mărfurilor contrafăcute le-au stricat și piața și imaginea, cu marfă scumpă și de calitate proastă, în marile orașe. În plus, sunt eliminați de pe piață micii producători de bună credință, pentru că nu au puterea financiară necesară unei campanii de marketing la fel ca aceea pe care se bazează falsificatorii. Foarte afectați sunt și producătorii ale căror mărfuri au fost înlocuite aproape în totalitate de importuri, indiferent de calitatea produselor, într-o competiție a prețurilor de dumping acceptată de consumatorii care nu țin cont de calitate, ci doar de preț. „Toată lumea își pune o pălăriuță pe cap și spune spune că e de la Sibiu. Noi vindem telemeaua en-gros cu 15 lei kilogramul, iar în București se vinde cu 30 de lei. Cel care pune brânza în galantar câștigă mai mult decât noi, producătorii. Nu s-a schimbat nimic, în ultimii 15 ani. Anul trecut nu s-a cumpărat brânza, din cauza pandemiei. Sunt și unii producători care vând la piețe, dar foarte puțini, pentru că sunt costuri mari, suplimentare. Avem discuții acum cu Consiliul Județean Sibiu și cu Primăria Sibiu, pentru a ne oferi spațiu de desfacere a produselor de către producători”, a explicat, pentru Jurnalul, Nicolae Mitrea, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine din Mărginimea Sibiului.

 

Escrocherii la târgurile tradiționale

 

Producătorii se plâng și de târgurile de produse tradiționale, unde tot marfa de import sau produsele falsificate le-au luat locul, iar toate zonele din țară în care se organizează astfel de târguri sunt deja sub monopolul unor grupuri bine organizate. Nu întâmplător, o simplă plimbare pe la mai multe astfel de târguri este suficientă pentru a observa că peste tot sunt exact aceleași produse, la aproximativ aceleași prețuri, deși vânzătorii de la tarabe și standuri pretind că sunt produsele lor. Unde marfa este, totuși, produsă la nivel local sunt alte probleme grave, descoperite de comisarii ANPC, la controalele periodice: foarte multe produse falsificate sau alterate. Târgurile de sărbători și grătarele în aer liber pot ascunde multe surprize neplăcute pentru consumatori, de la surplusul de aditivi alimentari, în alimente despre care vânzătorii de la tarabe spun că sunt 100% naturale, până la mâncare alterată, din cauza condițiilor improprii de păstrare, în special atunci când temperaturile sunt foarte ridicate, pe timpul verii. Unul dintre controalele recente ale ANPC a vizat zona turistică de la Bâlea, unde s-au descoperit și s-au confiscat, la jumătatea lunii iulie, peste 500 de kilograme de produse alimentare neconforme, într-o singură zi. Cele mai frecvente sunt alimentele alterate, cu etichete false, brânza cu mucegai – care nu e delicatesă - sau produse fabricate industrial cărora li s-au luat etichetele pentru a păcăli consumatorii că sunt alimente tradiţionale. Cei mai expuși pericolelor sunt turiștii ajunși în zonele foarte aglomerate și consumatorii din marile orașe care caută produse tradiționale, dar nu pot să facă diferența între cele adevărate și cele falsificate.

 

 

În urma raziilor din ultimii ani, comisarii ANPC confiscă pentru a fi distruse peste 10 tone de alimente, anual. Cu toate acestea, falsificatorii de alimente încalcă în continuare regulile și legislația. Atenția consumatorilor trebuie să fie sporită, mai ales în perioada vacanțelor.

 

 

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) ne recomandă să fim foarte atenți atunci când ne lăsăm ademeniți de mirosul grătarelor în aer liber sau de alimentele expuse la tarabe, în zecile de târguri de produse tradiționale. Surprizele neplăcute sunt descoperite fie prea târziu, când se produc toxiinfecții alimentare, fie la controalele ANPC. „Indiferent cât de apetisante ar fi produsele de la astfel de târguri, consumatorii trebuie să înțeleagă foarte bine ce au de făcut, înainte de a cumpăra. În primul rând trebuie să citească etichetele produselor cu mare atenție și să știe că în cazul celor tradiționale, pentru care se admite lipsa etichetelor, trebuie să existe toate specificațiile înscrise la locul în care sunt comercializate, în primul rând data până la care este valabil produsul. Atunci când vor să  cumpere produse din carne tocată, trebuie să acorde atenție deosebită aspectului produsului, adică să urmărească modul de etichetare, să nu cumpere produse preambalate neetichetate, iar pentru cele comercializate vrac este obligatorie înscrierea, la locul de comercializare, a datei durabilității minimale sau a datei limită de consum și a ingredientelor alergene. Dacă aceste elemente nu sunt expuse la vedere sau nu poate fi demonstrată proveniența și valabilitatea alimentelor, consumatorul trebuie să știe că poate și chiar e indicat să refuze produsele din carne tocată în privința cărora există îndoieli legate de calitatea și modul de informare prin etichetare”, a explicat, pentru Jurnalul, Paul Anghel, director general ANPC. Nu doar carnea tocată poate avea probleme, ci toate produsele din carne sau lactate. Temperaturile ridicate reprezintă un factor de risc pentru consumatori, mai ales acolo unde nu există frigidere care să păstreze alimentele la temperatura optimă și în condiții de igienă corespunzătoare pentru alimentația publică.

 

 

De multe ori se întâmplă ca alimentele perisabile să fie ținute la soare, crescând foarte mult gradul de risc de îmbolnăvire.

 

 

Cei care se îmbolnăvesc după ce au cumpărat produse alterate din locuri neautorizate nici măcar nu-și pot cere banii înapoi sau despăgubiri cu ajutorul ANPC, pentru că autoritatea verifică doar comercianții autorizați. În legătură cu ceilalți, ANPC poate doar să ne avertizeze să-i evităm, pentru că prezintă riscuri. Cealaltă latură a fraudei, legată de evaziunea fiscală, în aceste cazuri de comerț neautorizat, intră în atribuțiile altor autorități, cum ar fi ANAF sau Poliție.

 

 

Cum verificăm produsele tradiționale autentice

 

Un produs este tradiţional atunci când este fabricat în România, din materii prime locale şi fără aditivi alimentari și se bazează pe o reţetă tradiţională. ANPC a confiscat tone de alimente cu etichete falsificate, fabricate industrial. Pe logo-ul etichetei, în partea superioară, trebuie să fie înregistrat „produs tradițional românesc” și cu numărul de înregistrare de la Ministerul Agriculturii, iar la baza inferioară a etichetei trebuie să fie scris România, cu steagul României. Toate pot fi verificate, fiind înscrise în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale. Atestatele sunt emise de Ministerul Agriculturii. ANPC avertizează că trebuie să se evite cumpărarea produselor din carne sau a lactatelor din portbagajele mașinilor sau de la tarabe insalubre, chiar dacă prețul este mic. În plus, să se verifice ștampila de control sanitar-veterinar, atunci când se cumpără carne.

 

 

 

Ultima oră
Alte titluri din: Economia
ASF retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance. Compania intră în insolvență ASF retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance. Compania intră în insolvență
Florin Cîțu vrea creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului Florin Cîțu vrea creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului
Mai multe titluri din: Economia
Antena3.ro Angajări Poliţia de Frontieră 2021. Sute de posturi prin încadrare directă
Libertatea.ro Ce factori cresc riscul să faci COVID-19 chiar dacă ai fost vaccinat complet
A1.ro Leon, fiul lui Kamara, a fost operat pentru a șaptea oară. Ce a dezvăluit artistul despre starea de sănătate a băiețelului
Observator.ro LOTO 6/49 - joi 27 mai 2021. Avem numerele câștigătoare la tragerile loto