x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Inflaţia a explodat în Europa de Est. La ce este bună?

Inflaţia a explodat în Europa de Est. La ce este bună?

13 Oct 2021   •   11:00
Inflaţia a explodat în Europa de Est. La ce este bună?

Un politician al omului de rând se va arăta adesea adversar al creşterilor de preţuri, dar dacă este la guvernare, el va iubi inflaţia, chiar dacă doar în secret.

Guvernele iubesc inflaţia mai ales dacă au deficite bugetare şi datorii mari în moneda locală. Inflaţia tinde să erodeze aceste deficite şi datorii, după cum scrie BBC. Apoi, când preţurile cresc, urcă şi încasările guvernelor din taxe precum TVA, chiar dacă economia frânează sau stagnează. Iar dacă oamenii capătă impresia că preţurile vor continua să crească, pot fi tentaţi să achiziţioneze mai mult acum, dând astfel un impuls suplimentar creşterii economice. Acestea sunt lucruri care ar ajuta un guvern pe timp de criză, când datoria creşte, bugetul este secătuit, iar economia are nevoie de orice fel de stimul poate primi.

Pentru companii, inflaţia poate fi problematică. Pe de o parte, dacă este vorba de importatori sau dacă firmele produc cu materie primă din import, produsele lor vor fi mai scumpe pe piaţa internă. Un bun sau serviciu care se scumpeşte îşi pierde din atractivitate.

Pe de altă parte, în teorie preţurile în creştere fac mai uşor pentru companii să majoreze salariile. De asemenea, inflaţia dă angajatorilor flexibilitate în a nu majora salariile atât de rapid cu cât urcă preţurile. Angajaţii primesc, totuşi, într-un fel sau altul măriri de lefuri.

Într-o lume cu inflaţie zero, unele companii ar putea simţi presiuni de a tăia salariile. Acest lucru nu ar fi bun pentru moral, recrutări şi productivitate. Însă în ultimul timp un factor nou a intervenit să perturbe matricea creşterilor salariale, mai ales în Europa de Est: penuria de forţă de muncă, acutizată pe măsură ce ţările s-au depopulat, în parte din cauza reducerii natalităţii, în parte din cauza migraţiei muncitorilor şi specialiştilor în Occident.

Pentru a face faţă concurenţei pentru forţa de lucru, companiile, dacă vor să rămână pe o anumită piaţă, sunt forţate să crească salariile, poate cu un ritm chiar peste viteza inflaţiei. Iar salariile mai mari sunt combustibil pentru inflaţie. Cu o astfel de problemă se confruntă în special Cehia. O inflaţie prea puternică nu este bună nici pentru economie şi nici pentru consumatori. Inflaţia înseamnă întotdeauna diminuarea valorii banului dacă ratele de dobândă sunt mai mici decât viteza de creştere a preţurilor. Acesta este cazul acum.

Deşi băncile centrale est-europene au scumpit creditul că să tempereze inflaţia, cea maghiară fiind cea mai agresivă în această direcţie, dobânzile la depozite sunt încă descurajatoare. Pentru cei care economisesc în monede est-europene, inflaţia, care vine la pachet cu deprecierea monedei, este ucigătoare. Cu cât creşterea preţurilor accelerează mai mult, cu atât se reduc şansele ca persoanele cu bani puşi deoparte că capete vreun beneficiu de pe urma lor.

În teorie, acest lucru este bun pentru economie deoarece îi forţează pe cei care ar vrea să facă economii să renunţe la acest lucru şi să cheltuiască. Din acest motiv BCE şi alte bănci centrale au împins dobânzile la depozite spre zero şi mai departe, în teritoriul negativ.

Banii circulă, lubrifiind rotiţele economiei, însă oamenii îşi pierd siguranţa financiară.

Expuşi sunt în primul rând cei care şi-au făcut planuri să iasă la pensie şi să trăiască din dobânzi şi rezerve. Inflaţia prea mare produce fenomenul de boom & bust în economie, creştere explozivă urmată de cădere, ceea ce în cele din urmă duce la anemie economică şi şomaj ridicat. În ceea ce priveşte creditele, la fel ca în cazul economiilor îndatorate, inflaţia reduce povara celui care s-a împrumutat în monedă locală dacă ratele sunt fixe.

Tehnic vorbind, există patru tipuri principale de inflaţie, scrie într-o explicaţie publicată de Financial Times Tony Thirlwall, profesor de ştiinţe economice la Universitatea din Kent. Există inflaţie creată doar de costuri (de creşteri salariale, spre exemplu), inflaţie structurală (cauzată de fluxul de resurse între sectoare, de penurii), inflaţie importată (din cauza scumpirii importurilor) şi inflaţie în care se reflectă cererea. Primul tip este clar nociv pentru economie deoarece erodează profiturile companiilor şi reduce investiţiile şi locurile de muncă. Inflaţia structurală poate fi preţul plătit pentru o economie dinamică. Creşterile de preţuri datorate penuriilor pot duce la crearea de spirale salarii-preţuri. Inflaţia importată reduce venitul real. Inflaţia care reflectă cererea, în schimb, este bună pentru creştere şi locuri de muncă şi stimulează investiţiile. Prin urmare, pentru unii inflaţia poate fi semn de prosperitate, iar pentru alţii un semnal de alarmă că ceva nu funcţionează bine în economie.

Pentru cele mai multe bănci centrale, nivelul optim al inflaţiei este de 2-2,5%. În actuala criză, marile bănci centrale evită să majoreze dobânzile doarece cred, sau lasă impresia, că inflaţia se datorează unor factori trecători precum penuriile. Însă până acum inflaţia s-a arătat mai persistentă decât s-a crezut iniţial. Iar cu rate de peste 5%, inflaţia din ţările est-europene este pentru bănci centrale cum este cea a Ungariei şi Cehiei cu mult peste cota de confort.

În Europa de Est, creşterile de preţuri sunt un subiect politic delicat mai ales când ating mâncarea, energia şi încălzirea deoarece aceste cheltuieli au cea mai mare pondere în veniturile populaţiei. Iar adesea linia dintre politic şi independenţa băncilor centrale a fost foarte subţire. În Ungaria, pe măsură ce se apropie de alegeri, premierul Viktor Orban promite bani pentru toată lumea. Cea mai recentă promisiune este că va da mai mulţi bani pensionarilor. Aceasta deşi guvernatorul băncii centrale, un fost prieten de-al premierului, a avertizat că bugetul riscă să nu poată face faţă cheltuielilor fără umflarea deficitului şi datoriei până la cote periculoase.

(sursa: Mediafax)

×
Subiecte în articol: inflaţie