Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Valea Jiului, imaginea disperării şi mizeriei după 24 de ani de la marea restructurare

Autor: ADRIAN STOICA
22 Feb 2021

În perioada 1995-2007 au fost închise 556 de mine, iar peste 650.000 angajați au fost disponibilizați în cele 5 zone miniere din România (Valea Jiului, Deva, Rovinari, Motru, Baia Mare), ceea ce a generat semnificative probleme sociale. La începutul anilor 90, Valea Jiului avea o populație de aproximativ 140.000 locuitori și peste 45.000 angajați în 15 unități miniere care furnizau în jur de 22 milioane de tone de cărbune anual. În prezent, doar 4 mine mai sunt operaționale la Complexul Energetic Hunedoara (EM Lonea, EM Livezeni, EM Vulcan și EM Lupeni), însă și acestea urmează să fie închise în următorii ani. Complexul este în insolvenţă, are datorii de peste 6 miliarde de lei, iar pe numele său a fost înregistrată recent o cerere de intrare în faliment.

 

În România, industria minieră a pierdut 650.000 de locuri de muncă


Din 15 mine funcţionale în anii ’90 în Valea Jiului, mai sunt deschise 4/ Programul de restructurare început în 1997 a dus la pierderea a 40.000 de locuri de muncă dintr-un total de 45.000 în industria minieră din Vale/ Din 100.000 persoane apte de muncă, doar un sfert mai au acum un loc de muncă stabil/ O mare parte a populației regiunii se înscrie azi în categoria vulnerabilă/ Sărăcia și delincvența juvenilă se acutizează/

 

În 1997, Valea Jiului trecea printr-o dureroasă reformă, începută brutal şi fără o viziune pe termen lung, iar România intra din nou în zodia mineriadelor care au îngrozit Europa la începutul anului 1990. Autorităţile de la acea vreme, dar şi cele care au urmat nu au reuşit să pună ceva în locul mineritului pentru a le oferi o alternativă zecilor de mii de oameni care până atunci îşi câştigaseră traiul de pe urma cărbunelui. Doar promisiuni şi multe strategii care au eşuat rând pe rând, lamentabil. Sărăcia extremă, şomajul, deznădejdea, îmbătrânirea accentuată a populaţiei şi delincvenţa în creştere sunt cuvintele care descriu cel mai bine situaţia de astăzi din Valea Jiului, la 24 de ani de la marea restructurare. Acum, Complexul Energetic Hunedoara se pregăteşte de o nouă restructurare. De fapt, se pregăteşte pentru desfiinţare. În această săptămână va fi decisă soarta termocentralei Mintia, care ar putea fi preluată de către autoritățile locale din județul Hunedoara, spun reprezentanții administratorului judiciar al complexului aflat în insolvență, în timp ce termocentrala Paroşeni şi cele patru mine care mai funcţionează vor forma o nouă societate.

 

O nouă şansă pentru Valea Jiului ar putea fi politica actuală a Comisiei Europene de sprijinire a țărilor aflate în proces de tranziție carboniferă pentru care a fost lansată în 2019 Inițiativa Regiunilor Carbonifere în Tranziție (Coal Regions in Transition Initiative), precum şi Pactul Ecologic European (European Green Deal) care are ca obiectiv transformarea Europei în zonă neutră climatic până în 2050. Pentru aceasta a fost introdus Mecanismul de Tranziție Justă (Just Transition Mechanism) ca instrument vizând mobilizarea de fonduri pentru investiții destinate regiunilor în tranziție energetică în perioada 2021-2027. Valea Jiului este unul dintre beneficiarii acestei inițiative europene alături de alte 18 regiuni din 7 țări (Polonia, Germania, Cehia, Grecia, Slovacia, Spania și Slovenia), dar pentru a obţine însă fonduri, autorităţile vor trebui să facă şi să depună proiecte. Uşor de zis, dar greu de făcut având în vedere experienţa noastră în materie de fonduri europene. Deocamdată, este în pregătire o nouă strategie pentru dezvoltarea Văii Jiului, care va fi aprobată în prima parte a acestui an de Guvern, urmând ca apoi ea să fie trimisă la Bruxelles. Denumită „Strategia pentru tranziția de la cărbune a Văii Jiului”, ea este pregătită de compania de consultanţă PricewaterhouseCoopers.

Potrivit unui draft al acestei strategii de dezvoltare care se întinde până în 2030, analiza evoluției istorice a zonei monoindustriale Valea Jiului și a profilului actual al microregiunii evidențiază diferenţe semnificative de dezvoltare în raport cu restul ţării. În plus, perspectiva închiderii şi ultimelor patru mine operaționale aduce noi provocări.

 

Antreprenoriatul nu i-a atras pe foştii mineri

 

Spiritul antreprenorial în care autorităţile şi-au pus speranţa că va relansa economic zona Văii Jiului după lichidarea celei mai mari părţi a mineritului s-a dovedit a fi doar o iluzie. Evoluțiile înregistrate sunt relativ modeste, în perioada 2017-2019 fiind înființate doar 627 de companii, majoritatea cu unul sau maximum doi angajați. Din totalul acestora, cele mai multe au fost înființate în anul 2017, în timp ce în anul 2019 au fost înființate doar 100 de companii. Per total, cele mai multe companii, circa 40%, au ca domeniu de activitate comerțul, ele asigurând 30% din cifra de afaceri a firmelor din Valea Jiului şi atrag 20% din forţa de muncă angajată în mediul privat. Asta face ca din totalul salariaților Văii Jiului, circa 25.000 de angajaţi în anul 2018, ponderea celor din sectorul public să fie de peste 40%, cu mult peste situația înregistrată la nivel național.

 

Ce propune strategia

 

În ciuda tuturor inițiativelor de revitalizare a zonei, azi Valea Jiului este neatractivă pentru investitori, aceștia fiind reticenți să înființeze întreprinderi aici în detrimentul altor zone mai accesibile și mai bine conectate economic. Pentru a schimba situaţia, strategia propune: • susținerea activităților energetice alternative mineritului care să maximizeze utilizarea resurselor naturale ale zonei; • crearea unui ecosistem favorabil investițiilor; • sprijinirea operatorilor economici locali în dezvoltarea și diversificarea ofertelor de bunuri și servicii cu valoare adăugată mare; • crearea unui mediu stabil și predictibil; • promovarea spiritului antreprenorial.

 

Familii dezrădăcinate, copii abandonaţi în grija comunităţii

 

Valea Jiului este una cu o situaţie economică foarte grea, ca urmare a disponibilizărilor generate de închiderea minelor, fapt ce a dus la un șomaj ridicat, dislocarea tinerilor și adulților, la sărăcie și excluziune. Programele de restructurare au dus la pierderea a peste 40.000 de locuri de muncă dintre cele peste 45.000 existente în industria minieră, numărul persoanelor neangajate în rândul populației active depășind rata de 50% într-o perioadă scurtă de timp. Populația zonei este puternic afectată de declinul industriei miniere și expusă riscurilor severe de sărăcie. Aducerea în stare de șomaj a unor oameni încă tineri și apți de muncă s-a răsfrânt negativ asupra situației multor familii din Valea Jiului. Rămași fără un loc de muncă și fără oportunități în zonă, părinții și-au lăsat copiii în grija comunității sau a altor familii, alegând calea migrației în afara Văii sau chiar a țării. Efectele acestei destrămări familiale și distanțarea parentală au acutizat alarmant profilul copiilor rămași acasă: abandonul școlar, implicarea în acte antisociale şi consumul de droguri au devenit comportamente nocive larg răspândite, care prezintă provocări inclusiv pentru furnizorii de servicii sociale.

 

 

Șomerii care au continuat să rămână în Vale și-au pierdut speranța în șansa unui viitor care să le confere posibilități de trai decent, devenind victime ale resemnării.

 

Reconfigurarea sectorului energetic

 

Menținerea producției de energie electrică în Valea Jiului va continua să rămână un obiectiv al tranziției. Din această perspectivă, proiectele din acest domeniu vor viza realizarea de investiții în capacități noi de producere a energiei din surse regenerabile, utilizarea activelor energetice viabile din Valea Jiului pentru producția de energie electrică și termică pe baza unui alt combustibil decât cărbunele, precum și susținerea dezvoltării unui centru de excelență în domeniul energiei în Valea Jiului. Acesta va fi axat pe cercetare-dezvoltare-inovare, şi el ar trebui să contribuie,, în opinia realizatorilor studiului, la crearea de oportunități pentru întregul ecosistem pornind de la instituțiile publice, marile companii, IMM-urile cu specific tehnologic care ar putea contracta studii în domeniu sau ar putea implementa rezultatele cercetării.

 

Lipsa locurilor de muncă, o problemă

 

În anul 2019, Valea Jiului înregistra circa 100.000 persoane apte de muncă, dintre care doar un sfert beneficiau de loc de muncă stabil. Menținerea unei rate ridicate a șomajului ar acutiza dificultățile financiare și gradul de sărăcie, tensiunile sociale și izolarea. Valea Jiului se confruntă cu un declin social semnificativ (134.000 persoane în 2019 față de 166.000 în 1998) pe fondul migrației pronunțate, cu o tendință estimată de scădere anuală a populației până în 2030, când numărul locuitorilor ar putea ajunge la cca 114.000. Printre acţiunile propuse pentru reducerea şomajului se numără: • dezvoltarea unor centre de învățare cu specializare în IT, administrație publică, energetic, în parteneriat cu școli și universități; • implementarea unor programe diversificate de formare continuă (cursuri de scurtă durată, cursuri de specializare/perfecționare, calificare, recalificare, reconversie profesională) adaptate nevoilor pieței muncii locale, în linie cu cerințele din sectoare economice cu potențial competitiv (ex. specializare inteligentă); • Introducerea de programe diversificate de pregătire practică în cadrul companiilor.

 

O populaţie îmbătrânită şi un sistem medical depăşit

 

Calitatea vieții oamenilor din Valea Jiului înregistrează dificultăți și pe fondul neajunsurilor din sistemul medical. Cu o populație majoritar îmbătrânită, nevoile de asistență medicală sunt semnificative. Spitalele și clinicile locale se confruntă cu un deficit de cadre medicale, cu insuficienta dezvoltare a unor specialități precum medicina de familie, cu dotare minimală pentru tratamente paleative și recuperatorii, cu un sistem greoi de acoperire a tuturor nevoilor cu operativitate în absența mecanismelor digitale și a unor echipamente medicale performante. De asemenea, 90% dintre medicii de familie sunt pensionari sau se apropie de vârsta de pensionare și nu s-a reușit atragerea de specialiști tineri pe acest profil. Impactul situației deficitare a sistemului medical este cu atât mai problematic cu cât numărul locuitorilor tineri din Valea Jiului se înscrie pe o tendință constant descendentă, într-un viitor foarte apropiat populația microregiunii urmând să fie majoritar îmbătrânită, ceea ce va duce la creşterea nevoilor medicale. În aceste condiţii, atragerea de personal medical în zonă va trebui să fie în viitor principala preocupare a autorităţilor.

 

 

Cu o medie de un medic la 520 de locuitori, un medic de familie la 2.829 de locuitori (conform statisticilor din 2018), Valea Jiului înregistrează un nivel cu mult mai scăzut față de situația din Regiunea Vest. De asemenea, faţă de un stomatolog la 1.060 de persoane, în Vale raportul este de un stomatolog la 2.771 de persoane.

 

Trăitori la periferia societăţii

 

O altă problemă scoasă în evidenţă de strategia celor de la PwC este cea a cartierelor marginalizate. Ele reclamă o atenție deosebită pentru că sistemul de locuire și condițiile de trai sunt precare, sărăcia și delincvența juvenilă se acutizează, iar proliferarea fenomenelor sociale deviante umbrește mai mult viața celor care au renunțat să mai spere la un viitor mai bun. Serviciile sociale care ar contribui la prevenirea separării copilului de familie și mai ales eforturile de reintegrare a copilului în familie sunt încă modeste pe fondul lipsei personalului de specialitate. Cartierele marginalizate din Valea Jiului suferă și de impactul negativ al unor fenomene sociale deviante - de la abandon școlar, abuz, violență domestică până la consum de droguri. Migrația puternică a locuitorilor în căutare de oportunități de muncă a generat creșterea numărului de copii provenind din familii separate, crescuți de rude și lipsiți de măsuri de protecție socială (peste 500 de copii cu vârste cuprinse între 0-19 ani, reprezentând aproximativ 2% din populația zonei la nivelul anului 2019). În Valea Jiului există un număr semnificativ de persoane care trăiesc în condiții precare și în afara pragului minimal de siguranță social. Pe de altă parte, ponderea persoanelor cu dizabilități (4,1% din populația totală a zonei) este mai mare comparativ cu situația din Regiunea Vest (3,8%) și chiar cu cea la nivel național (3,8%). Numărul și capacitatea centrelor de zi pentru populația vulnerabilă sunt insuficiente. Acutizează dificultățile financiare, sărăcia și spectrul vast al problemelor sociale din Valea Jiului. Majoritatea centrelor rezidențiale destinate persoanelor vârstnice sunt private, accesul la aceste servicii fiind direct corelat cu posibilitățile financiare ale beneficiarului sau familiei acestuia.

Complexitatea situației sociale din Valea Jiului necesită evaluarea oportunității de realizare a unei strategii integrate la nivel micro, dedicată specific regenerării acestor cartiere, cu acțiuni realiste vizând un spectru larg de probleme de la asigurarea coșului de consum până la soluționarea aspirațiilor sociale, inclusiv alfabetizarea digitală a populației din comunitățile dezavantajate și activarea sistemelor de îmbunătățire a furnizării serviciilor prin tehnologia TIC. De asemenea, instituirea unui sistem de profesionalizare a serviciilor sociale prin conlucrare strânsă între Universitatea Petroșani și Colegiul Național al Asistenților Sociali din România şi creșterea calității serviciilor sociale prin dezvoltarea unei rețele de servicii sociale integrate trebuie să devină o prioritate în anii următori.

 

Turismul, văzut ca o şansă pentru revitalizarea economiei

 

Draftul strategiei realizat de PwC prezintă turismul ca o oportunitate pentru relansarea economică, în condiţiile în care astăzi activitățile turistice de aici sunt fragmentare și sezoniere, desfășurându-se cu preponderență iarna. Cele trei zone de schi, Straja, Parâng și Pasul Vâlcan, beneficiind de peste 30 de kilometri de domeniu schiabil, atrag, de-a lungul iernii, un număr de turiști în creștere, în timp ce, în restul anului, zona este vizitată de iubitori ai mersului pe munte, ciclismului, skateboard-ului, long-board-ului și alergării montane. În afara activităților sportive, turiștii au însă la dispoziție un număr limitat de opțiuni pentru petrecerea timpului liber, iar acest lucru se reflectă în durata sejurului care este mult sub media regiunilor cu potențial turistic din țară. De asemenea, şi opțiunile de cazare sunt limitate. O altă problemă este insuficienta punere în valoare a patrimoniului natural și cultural al zonei. Pentru creșterea atractivității zonei în afara sezonului hibernal, se impune dezvoltarea câtorva direcții complementare, sugerează strategia. Astfel, se vor amenaja circuite și trasee turistice, atât tematice, cât și dedicate diversității de elemente naturale și antropice dintr-o anumită zonă. Circuitele vor viza diverse tipuri de public-țintă, vor presupune folosirea a diverse mijloace de deplasare (mers pe jos, alergare, bicicletă, cal, ciclodrezină, tren, autobuz electric, automobil, barcă, schi fond și alpin etc.) și se vor derula în zone cu relief diferit (în zone urbane, ușor accesibile, pe malul Jiului de Vest, în masivele montane etc.). În același timp, se vor amenaja circuite turistice transregionale, ce vor conecta Valea de zonele învecinate cu potențial turistic și vor fi dedicate unei anumite tematice: cetățile dacice, castrele romane, Constantin Brâncuși, siturile industriale din Vale și din întreg județul Hunedoara etc. De asemenea, va fi amenajat accesul în cele mai atractive peșteri din regiune, ce vor fi integrate ulterior în circuitele turistice mai sus menționate.

 

Ultima oră
Alte titluri din: Economia
Expunerea băncilor străine pe România şi-a accelerat creşterea în T4/2020 - analiză Expunerea băncilor străine pe România şi-a accelerat creşterea în T4/2020 - analiză
„Rabla pentru electrocasnice” începe vineri. Programul se desfășoară în trei etape „Rabla pentru electrocasnice” începe vineri. Programul se desfășoară în trei etape
Mai multe titluri din: Economia
Antena3.ro S-a aflat cine a denunțat-o pe Elena Udrea în dosarul genții cu aproape 4.000.000 de dolari
Libertatea.ro Cazul ursului Arthur. „Furtuna de rahat” abătută asupra Riegersburgului
A1.ro "Porecla" inedită pe care i-a pus-o Gina Pistol fiicei sale, Josephine. Momentul haios în care a surprins-o pe micuță
Observator.ro Evaluare Naţională 2021. Elevii de clasa a VI-a susţin astăzi proba la Limbă şi Comunicare