×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Hipertensivul trebuie să uite de solniţă

Autor: FLORIN CONDURATEANU
14 Mai 2018

Hipertensiunea este o boală foarte răspândită şi lumea vorbeşte adesea de unele sfaturi greşite, puse în circulaţie prin telefonul fără fir. Hipertensiunea este o boală cronică, deci se impune urmarea tratamentului conştiincios în fiecare zi. Interviu cu profesor doctor Daniela Bartoş, şefa secţiei de Medicină Internă din Spitalul de Urgenţă Floreasca

 

Florin Condurăţeanu: - Doamnă doctor Daniela Bartoş, v-am auzit spunând că un bolnav cu tensiune mare ar cam trebui să renunţe la solniţă pe masă. Aţi afirmat despre un hipertensiv care a înregistrat o creştere a valorii tensiunii că acest pacient a mâncat cam multă brânză. Ne explicaţi de ce?

 

Dr. Daniela Bartoş: - Sarea nu e bine venită în dieta hipertensivului. El nu trebuie să mai presare sare în mâncăruri. Există destulă sare în compoziţia legumelor, fructelor, laptelui, nu e cazul să se suplimenteze cu sarea din solniţă. Sarea reţine apa şi în reţetă medicul prescrie diuretice, tocmai pentru a elimina apa. Iar bolnavul care nu se simţea bine fiindcă tensiunea crescuse faţă de cea ce se stabilizase a recunoscut că-i place brânza şi n-a avut măsură, a mâncat de 2 ori brânză sărată în fiecare zi. Şi fiindcă îmi sugeraţi să subliniez tipul de medicamente din tratamentul hipertensiunii reamintesc că există medicamente pentru micşorarea tensiunii arteriale prin relaxarea vaselor şi alături se prescriu diuretice, dar şi statine pentru ţinerea în frâu a colesterolului. Prea multele grăsimi se depun pe pereţii vaselor şi micşorează suprafaţa de circulaţie a sângelui, implicit creşte tensiunea.

 

F.C.: - Dar unor suferinzi li se înlocuiesc cu alte medicamente cele prescrise de medic iniţial, apare îndoiala că a fost o terapie greşită...

 

Dr. Daniela Bartoş: - Suspiciunea legată de o aşa zisă bâlbâială nu se justifică. Au apărut şi se lansează tot timpul medicamente noi pentru hipertensiune şi medicul trebuie să încerce mai multe scheme de tratament. Până se ajunge la cea mai potrivită asociere de medicamente care să aducă starea bună şi confortul pacientului respectiv. Unii suportă mai greu unele medicamente şi reţeta trebuie actualizată, se fac mai multe încercări pentru formula optimă.

F.C.: - O altă obiecţie e rostită de unii hipertensivi care pleacă, la început, fără o listă de medicamente. Li se dau doar recomandări de schimbare a dietei şi stilului de viaţă.

 

Dr. Daniela Bartoş: - Dacă medicul constată că hipertensiunea nu e de valori ridicate faţă de limita acceptată de 140 milimetri maxima şi pacientul are puţin peste, până la 160 milimetri se încearcă o mai întâi o strategie fără medicamente. Pacientul este sfătuit să mânânce mai puţine grăsimi, să reducă sarea ,să slăbească, să facă zilnic mişcare. Dacă după o lună, o lună şi jumătate tensiunea nu a revenit în limitele normale cu această corectare a stilului de viaţă, abia atunci se apelează şi la medicamente.

 

F.C.: - Umblă vorba cum că hipertensiunea oscilantă, cu valori ba mari, ba cuminţi, pasămite aceste variaţii acţionând ca lovituri de berbec în vase lumea crede că această tensiune oscilantă este mai periculoasă decât cea constantă cu valori mari. E reală legenda asta?

 

Dr. Daniela Bartoş: - Medicina nu acceptă catalogarea de tensiune oscilantă, variaţiile ba crescute, ba normale înseamnă o etapă de debut, în care hipertensiunea adevărată se instalează. Evoluţia acestor variaţii este spre valori mari ale tensiunii tot timpul, deci hipertensiunea clasică gravă şi periculoasă.

 

F.C.: - Oamenii hipotensivi, cu tensiuni mici, atunci când au mai mult de 120, dar tensiunea lor nu creşte  mai mult de 140 se vaită că starea e neplăcută, se simt hipertensivi...

 

Dr. Daniela Bartoş: - Dacă vasele lor sunt obişnuite cu tensiuni reduse, sub 120, e firesc ca la mărirea maximelor spre 140 să aibă cap înfundat, presiune în ceafă, urechi înfundate precum hipertensivii cu peste 140. Aceşti hipotensivi cu creşteri minore, dar care acuză o stare rea trebuie să fie supuşi unui tratament anti hipertensiv, dar mai slab.

 

 

Hipertensivii  e indicat să cumpere un aparat de măsurarea tensiunii pentru familie ca să-şi măsoare acasă tensiunea la 2-3 zile. Aparatele acestea nu au preţ mare şi măsurarea tensiunii nu este o operaţiune complicată.

 

Ultima oră
Alte titluri din: Trup, minte, suflet
Epilepsia, o descărcare furtunoasă de electricitate în creier pe căi nefireşti Epilepsia, o descărcare furtunoasă de electricitate în creier pe căi nefireşti
Beneficiile surprinzătoare ale plânsului. Știai că poate fi sănătos? Beneficiile surprinzătoare ale plânsului. Știai că poate fi sănătos?
Mai multe titluri din: Trup, minte, suflet
Antena3.ro S-a întâlnit cu un călugăr de la Mănăstirea din Peștera Ialomiței. Bătrânul era speriat, vorbea grăbit și gesticula. S-a apropiat de femeie și i-a spus ceva cumplit…
Libertatea.ro Dani Oțil se retrage din televiziune? După 10 ani la cârma matinalului Antenei 1, vedeta TV face anunțul
A1.ro Acesta este ADEVĂRATUL MOTIV pentru care s-a produs ACCIDENTUL DIN UNGARIA: „În acel moment, șoferul nu a...”
IncomeMagazine.ro Cate rachete balistice are armata Rusiei?