Se coace un CDU în variantă românească

Autor: MARIUS GîRLAșIU
13 Sep 2017

Un nou partid de dreapta, creştin-democrat, se află în stadiul de eprubetă în laboratoarele politicii româneşti, a aflat Jurnalul Naţional. Noua formaţiune politică se revendi­că din „morala creştină” şi „patriotismul luminat” şi se vrea a fi continuatoarea tradiţiei istorice a fostului PNŢCD. Dacă va deveni realitate, apariţia unei noi forţe politice de dreapta va ameninţa serios electoratul PNL şi USR, partide aflate în derivă din cauza conflictelor interne.

Un Apel pentru renaşterea creştin-democraţiei româneşti a fost lansat recent în faţa Casei Memoriale Iuliu Maniu din satul Bădăcin, comuna Pericei, judeţul Sălaj. Iniţiativa face apel la reechilibrarea scenei politice prin „reconstruirea unei forţe politice autentice de dreapta, ataşată tradiţiilor democratice, moralei creştine, patriotismului luminat şi necesităţii continuării integrării europene” a României. Apelul a fost iniţiat de un grup de intelec­tuali români, alături de Fundaţia Corneliu Coposu şi Asociaţia 21 Decembrie 1989, fiind prefaţat de o slujbă de pomenire a fami­liilor Maniu, Mihalache, Coposu, Raţiu şi Diaconescu. Iniţiatorii susţin că „e nevoie de o forma­ţiune politică reprezentativă care să poată reconstrui idealul binelui comun”, iar „doctrina creştin-de­mocrată şi tradiţia istorică a PNŢCD pot fi punctul de întâl­nire al celor care vor să contribuie în mod concret la o schimbare de substanţă a vieţii noastre poli­tice”. Printre semnatarii Apelului se regăsesc Flavia Bălescu Coposu şi Rodica Coposu (suro­rile fostului lider ţărănist Corneliu Coposu), scriitoarea Ana Blandiana, fostul deţinut politic Paul Lăzărescu (lider al studenţilor ţărănişti din anii 40 şi fost director al ziarului «Drep-tatea» apropiat de PNŢ), Fundaţia Ion Raţiu şi fostul vicepremier tehnocrat Costin Borc. Acesta din urmă a fost asistentul personal al lui Corneliu Coposu în perioada 1991-1994, iar ulterior a devenit şef al Cance­lariei premierului Radu Vasile între 1998-1999. Borc a activat ca ministru al Economiei şi Comerţului în Guvernul Cioloş, iar înainte să ajungă în Cabinetul tehnocrat a condus subsidiarele din Serbia şi România ale compa­niei franceze de ciment, Lafarge. De altfel, surse politice susţin că Borc ar fi unul dintre oamenii din umbră ai renaşterii PNŢ.Apelul nostalgicilor ţărănişti arată că, după ce a renăscut miraculos în decembrie 1989, spiritul marelui PNŢ poate renaşte şi astăzi pe scena politică de la Bucureşti. „În 1990 existau doar foştii deţinuţi politici, fără alte resurse decât cele simbolice. Azi, există infinit mai multe mijloace de comuni­care pentru a-i reuni pe toţi cei care vor să pună umărul la renaş­terea spiritului de rezistenţă care i-a caracterizat totdeauna pe fruntaşii şi pe militanţii acestui partid. Azi nu mai e nevoie să rezistăm împotriva gloanţelor sau torţionarilor, preţul pe care îl plătim e infinit mai mic, dar nevoia de a oferi o autentică alternativă e la fel de mare”, se arată în documentul programatic lansat de ţărănişti.

PNŢa renăscut mira­culos în decembrie 1989 prin PNŢCD. Spiritul acestui partid poate renaşte şi azi. Azi nu mai e nevo­ie să rezistăm împotriva gloanţe­lor sau torţionarilor, preţul pe care îl plătim e infinit mai mic, dar nevoia de a oferi o autentică alternativă e la fel de mare. Apel pentru renaşterea creştin-democraţiei

Cum a apus creştin-democraţia

Pe scena politică românească nu mai există un partid creş­tin-democrat, de la intrarea în anonimat a fostului PNŢCD, principalul partid de guvernă­mânt din era CDR (1996-2000). Rămăşiţe creştin-democrate mai există astăzi doar în PNL şi USR, partide măcinate de lipsa de organi­zare şi tensiuni interne. De altfel, aripa creştin-de­mocrată din USR, reprezentată de Clotilde Armand, pare izolată în p a r t i d d u p ă victoria progresiştilor la referen­duml intern pe tema familiei tradiţionale. Zilele trecute, mate­maticianul Mihnea Moroianu (socrul Clotildei Armand), fost membru al Comitetului de Conducere al PNŢCD în anii 90, a explicat într-o postare de ce e greu să fii creştin-democrat în România secolului XXI. Printre motivele invocate de Moroianu se numără faptul că această ideologie este una „moderată și centristă”, ceea ce o lipseşte din start de atractivitatea curentelor extremiste și radicale, dar şi f a p t u l c ă t e r m e n u l „creştin” din denumirea unui partid politic sugerează în mod gr e ş i t amestecul Bise­ricii în politică. În plus, „asupra ideii de Democrație Creștină planează la noi amintirea nobilă și tragică a partidului lui Maniu și Coposu, care la mijlocul anilor 90 şi-a adăugat şi sigla «Creştin şi Democrat»”, a explicat Moroianu.

Apelul pentru renaşterea creştin-democra­ţiei a fost lansat la doi paşi de satul natal al fostului premier Dacian Cioloş, acesta copilărind în satul Pericei din jud. Sălaj. Comuna cu acelaşi nume are în compo­nenţă patru sate: Pericei (reşedinţă), Bădăcin, Periceiu Mic şi Sici.

Ultima oră
Alte titluri din: Politică
Partidul refugiaţilor a naufragiat înainte de croazieră Partidul refugiaţilor a naufragiat înainte de croazieră
Procurorii dau târcoale afacerii Belina - Tel Drum Procurorii dau târcoale afacerii Belina - Tel Drum
Mai multe titluri din: Politică
Antena3.ro Acest om ne-a salvat viețile, dar A MURIT uitat de toți. Cum a fost posibil așa ceva
Libertatea.ro Alocații de 200 de lei pentru copii. Ce au decis parlamentarii
A1.ro Românul care a salvat lumea. ”Elicopterul meu a prins, cu elicea, o macara. Era soare, n-a văzut-o. Au căzut, cu toții, direct în reactorul nuclear. S-au topit!”
IncomeMagazine.ro Ce s-ar intampla cu Pamantul daca n-ar exista Jupiter?