×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Lecţiile învăţate de putere de la ordonanţă de la alta

Autor: ADRIAN ILIE
13 Iun 2018

Ideea modificării Codului Penal şi celui de Procedură Penală prin ordonanţă de urgenţă este, din punct de vedere procedural, similară celei care a stat la baza contestatei OUG 13/2017. Spre deosebire de aceasta însă, circumstanţele sunt apreciabil diferite, iar la o parte dintre prevederile care au scos sute de mii de oameni în stradă s-a renunţat.

Prima diferenţă dintre OUG 13 şi o eventuală ordonanţă adoptată pe ultima sută de metri a sesiunii parlamentare în curs constă în oportunitate. Guvernul Grindeanu nu a putut oferi o jusitificare credibilă pentru rapiditatea cu care a emis OUG 13, „noaptea ca hoţii”, în lipsa oricăror dezbateri publice. Termenul-limită pentru implementarea invocatei directive europene privind prezumţia de nevinovăţie trecea peste un an şi jumătate. Acum însă, urgenţa actului normativ este justificată tocmai de depăşirea acestui termen în luna aprilie. În plus, pe 25 mai, Comisia Europeană a declanşat oficial procedura de infrigement pentru netranspunerea în legislaţia naţională a Dierectivei 343/2016 privind prezumţia de nevinovăţie şi dreptul de a fi prezent la proces. Astfel că argumentul oportunităţii poate fi întors acum împotriva opoziţiei care a anunţat că va recurge şi în această chestiune la arbitrajul Curţii Constituţionale. Şi oficialii europeni pot contesta cu greu oportunitatea în condiţiile în care prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, spunea, în februarie 2017, după o întâlnire cu Grindeanu: „Suntem conştienţi că guvernul român trebuie să schimbe legislaţia pentru a o pune în acord cu reglementările europene”. În al doilea rând, tema revizuirii legislaţiei penale nu mai este parazitată de teme colaterale, precum graţierea, care au potenţialul să amplifice nemulţumirea unei părţi a populaţiei. Eroarea din 2017 nu a mai fost repetată, problema graţierii fiind abordată separat de Tudorel Toader de când a preluat portofoliul Justiţiei şi fără să se ia în calcul graţierea celor condamnaţi pentru mare corupţie. A treia diferenţă este că, cel puţin la nivelul comisiei parlamentare conduse de Florin Iordache, s-a renunţat la prevederi care alimentaseră indignarea populară în februarie 2017. Spre exemplu, s-a renunţat la pragul valoric al prejudiciului de la care abuzul în serviciu devine faptă penală. În 2017, pragul de 200.000 de lei fusese de mulţi văzut ca o dispensă la furt din banii publici. Rămâne de văzut în ce măsură PSD-ALDE vor respecta cerinţa oficialităţilor europene ca modificările adoptate să fie adoptate în urma unei dezbateri ample. Până acum, forul în care s-au purtat aceste dezbateri a fost tocmai comisia parlamentară condusă de deputatul Florin Iordache, cel care anterior fusese principalul artizan al catastrofalei OUG 13. În comisie, s-au exprimat partidele de opoziţie, instituţiile din sistem, precum şi asociaţiile profesionale ale magistraţilor. Dacă textul unei eventuale ordonanţe va relua propunerile adoptate prin vot de comisie, se poate considera că şi cerinţa dezbaterii a fost respectată. Dacă însă textul OUG va conţine modificări substanţiale faţă de forma comisiei, există riscul unui nou val de contestări. Varianta este puţin probabilă, în condiţiile în care Tudorel Toader nu s-a dovedit până acum un ins care să ia decizii cu rapiditate, uneori exasperându-i chiar pe unii lideri ai coaliţiei de guvernământ cu lentoarea analizelor sale.

„Este foarte pertinent. O să ne gândim. Tot ce am adoptat le-au întârziat într-o veselie. Ba atacă Iohannis la CCR, ba atacă PNL şi USR. (...) O să vorbesc săptămâna asta cu domnul Tăriceanu şi cu doamna premier. O să ne gândim serios pe legislaţia penală” Liviu Dragnea, despre adoptarea unei OUG pe Codurile Penale

Modificarea codurilor penale prin ordonanţă poate fi folosită şi ca avertisment pentru opoziţie şi pentru preşedintele Iohannis să renunţe la întârzierea adoptării prin contestaţii la CCR, în condiţiile în care Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu au menţionat întârzierea ca principal motiv al adoptării prin OUG.

Ultima oră
Alte titluri din: Politică
Orban: PMP este mai frecventabil acum Orban: PMP este mai frecventabil acum
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului va fi depusă pe 20 iunie Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului va fi depusă pe 20 iunie
Mai multe titluri din: Politică
Antena3.ro Au fost într-o croazieră în Norvegia, dar când s-au întors acasă au avut parte de un adevărat șoc. Abia atunci și-au dat seama ce a făcut copilul lor de 12 ani în vacanță
Libertatea.ro Andra: 'În orice poziție m-ar fi pus...'. Detalii intime despre Măruță
A1.ro Răsturnare de situație în cazul Elodiei Ghinescu! Descoperirea care schimbă tot ce se știa despre dispariția misterioasă a avocatei! 
IncomeMagazine.ro Cate rachete balistice are armata Rusiei?