x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Femeile din România - cei mai persecutați cetățeni ai Uniunii Europene

Femeile din România - cei mai persecutați cetățeni ai Uniunii Europene

de Maria Coman    |    02 Sep 2015   •   15:21
Femeile din România - cei mai persecutați cetățeni ai Uniunii Europene

Potrivit studiilor europene legate de egalitatea dintre femei şi bărbaţi, România este pe ultimul loc, în urma analizării a şase domenii: muncă, venituri, educație, timp liber, putere politică şi economică, sănătate. Indexul Egalității de Gen în cazul României este de 33,7%, în timp ce Suedia, Finlanda şi Danemarca se află pe primele locuri din Uniunea Europeană, cu 74,2%, 72,7% şi respectiv 70,9%.

Mediatizarea cazului Vaslui ne face să credem că în acea zonă geografică numărul agresiunilor sexuale este mult mai mare față de alte zone, dar în realitatea violențele sexuale sunt peste tot în România.

Datele statistice deținute de Poliția Română și Consiliul Superior al Magistraturii ne indică faptul că în fiecare județ au loc violuri, însă aceste date sunt plângerile înregistrate, nu numărul real al agresiunilor sexuale, care este mult mai mare. Anul trecut, Poliția a înregistrat un număr de 875 de violuri, iar Parchetul a trimis în judecată 469 persoane pentru această infracțiune.

Ordinea patriarhală, o „materie predată” acasă şi la şcoală

Cultura românească e una patriarhală, care oferă legitimitate inegalităţilor dintre femei și bărbaţi. „De mici suntem socializați în roluri de gen clar definite, învățăm ce trebuie și ce nu trebuie să facă o femeie sau un bărbat. Învățăm de acasă că femeile sunt cele care sunt responsabile cu muncile de îngrijire a copiilor sau a altor dependenți, cât și a gospodăriei, iar aceste munci au loc în fiecare zi – gătit, spălat, călcat, curățenie etc. În același timp, aflăm că bărbații sunt cei care aduc bani acasă și că aceste munci nu pot fi făcute de bărbați, că este «treabă de femei». Această ordine patriarhală este consolidată în sistemul de învățământ care, prin exemplele oferite în manuale, încurajează această împărțire a rolurilor de gen. Astfel se creează relații inegale de putere între femei și bărbați, în care tot ceea ce fac bărbații este mai valorizat, mai important și mai bine plătit decât ceea ce fac femeile. Relațiile inegale de putere între femei și bărbați sunt cele care conduc la acte de violență asupra femeilor, tocmai pentru a întări aceste relații de putere”, spune Andreea Braga, de la Centrul Filia – ONG care luptă împotriva inegalităţilor de gen.

Tot de când suntem copii aflăm despre violența asupra femeilor. Dacă nu suntem noi martori sau victime, cu siguranță cunoaștem o rudă sau o vecină care este victimă a unei forme de violență, ceea ce ne arată cât de răspândit și comun este acest fenomen. Reacțiile celor din jur prin care este chestionat comportamentul femeilor („Dar cu ce l-ai supărat?, Nu i-ai gătit cum trebuie?, Sigur l-ai provocat, că nu te bătea el de nebun”), cât şi lipsa unor reacții care să condamne comportamentul agresorilor ne face să înțelegem că violența împotriva femeilor este tolerată şi că este un subiect tabu.

Diferențe nord-sud

Există diferenţe sem nificative între cultura sudică şi cea nordică privind dife-renţele dintre femei şi bărbaţi. Patriarhatul nu există numai în România, ci şi în diferite alte state ale lumii, însă diferența în cazul țărilor nor - dice constă în faptul că au adoptat politici publice de combatere a inegalităților de gen, iar acest lucru se reflectă inclusiv la nivel politic, unde femeile au o repre-zentare de peste 40% în Parlamentele naționale (cazul Suediei de exemplu). În România avem doar 13.4% femei în Camera Deputaților, 8.39% în Senat, sub 4% primari de comune, oraşe sau municipii, nicio femeie preşedintă de Consiliu Județean.

Contextul politic, social, cultural din istoria României a menținut pentru mult timp femeile în poziția de cetățeni de rangul doi. În 1998, în Codul Penal exista încă prevederea conform căreia un violator era scutit de pedeapsa cu închisoarea dacă victima accepta să se căsătorească cu el. Violul marital a fost incriminat abia în anul 2000, iar prima lege pentru prevenirea și combaterea violenței în familie a fost introdusă în 2003. Ordinul de protecție există abia din anul 2012. În 2013 au existat propuneri pentru introducerea violului în legea medierii - lege gândită ca o soluție pentru a degreva sistemul juridic de infracțiunile mai puțin grave.
 

×