x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Locale Mărţişoare pentru toate gusturile, la Muzeul Satului şi Muzeul Ţăranului Român

Mărţişoare pentru toate gusturile, la Muzeul Satului şi Muzeul Ţăranului Român

24 Feb 2018   •   20:30
Mărţişoare pentru toate gusturile, la Muzeul Satului şi Muzeul Ţăranului Român

Dragobetele a dat în Bucureşti startul a două târguri, organizate de Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi de Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti, unde bucureştenii au venit în număr mare, în ciuda burniţei, pentru a cumpăra mărţişoare celor dragi. 

În plus, la Muzeul Satului, se desfăşoară spectacole la care participă solişti de muzică populară, dar şi ansambluri de dansuri şi obiceiuri. În cursul zilei, copiii au putut participa la ateliere de confecţionat mărţişoare şi felicitări, cu respectarea motivelor tradiţionale. Duminică vor avea loc ateliere de confecţionat podoabe populare sau opinci, în stil tradiţional. 

"Dragobetele este o sărbătoare tradiţională care se petrecea între datele de 24 februarie-1 martie, în funcţie de zona geografică a ţării. În sud avea loc în special pe datele de 24-25. Pe măsură ce înaintăm spre nordul ţării, fiind mai frig, sărbătoarea avea loc mai înspre data de 1 martie. Fetele plecau la cules de flori de primăvară - ghiocei, albăstrele - iar apoi alergau spre sat, urmate de băieţi, arătând florile pe care le-au cules, vestind venirea primăverii. Însă tot de Dragobete, zeul dragostei la români (...), tinerii legau logodne. Băieţii alergau împreună cu fetele dinspre pajişti, iar fetele erau sărutate, vestind astfel o logodnă, anunţând în satul întreg că urmează în perioada de vară, până înspre toamnă, logodna tinerilor", a declarat pentru AGERPRES Cornel Dumitrescu, specialist sociolog în programe culturale la Muzeul Satului. 

Pe aleile muzeului, dar şi în spaţiile special amenajate, se află peste 80 de expozanţi. Mulţi dintre ei vând obiecte tradiţionale, în special mărţişoare artizanale, din materiale diverse: os, sfoară, piatră sau argint. Nu lipsesc însă nici prăjiturile de casă, plăcintele, colăceii sau produsele din miere. 

Târgul tradiţional va fi deschis la Muzeul Satului până pe data de 8 martie, zilnic, între orele 9,00-16,30. 

Unul dintre artizani a venit de la Cluj şi vinde mărţişoare din lână netoarsă, modelată cu un ac special. 

"Sunt flori de cireş, flori de măr, trandafiri, ghiocei, brânduşe, ciupercuţe. În mod tradiţional mărţişoarele se fac din lână. Noi le-am dezvoltat, le-am diversificat foarte mult", explică el. 

Un alt expozant, din Bucureşti, mizează pe modele care au trecut proba timpului, dar şi pe alte produse. 

"Anul acesta avem mărţişoare făcute din ceramică, pictate manual, cu costume populare din şapte zone ale ţării. Eu le confecţionez de vreo zece ani. Mai avem bufniţe, din împletitură de sfoară de cânepă. Avem măşti pentru alungarea spiritelor rele", a spus Stelian Popa, din Bucureşti 

La Muzeul Ţăranului, dincolo de zecile de standuri, cu o ofertă extrem de variată de mărţişoare, a fost amenajat un spaţiu şi pentru organizaţii non-guvernamentale. 

"Am venit cu mărţişoare confecţionate de copii din comunităţile noastre ialomiţene. Sunt confecţionate manual şi încercăm să strângem fonduri pentru campania noastră globală, care se numeşte 'It takes a world to stop violence against children' (E nevoie de o lume întreagă pentru a opri violenţa împotriva copiilor)", a precizat Diana Guth, coordonator voluntari Fundaţia World Vision. 

La parter, unul dintre artişti vinde "mărţişoare cu magnet la public", realizate din ceramică, magnetice, pictate cu modele inspirate din viaţa de la ţară. 

"Sunt mărţişoare, dar în acelaşi timp şi un mini-tablou, care să rămână ca o amintire frumoasă pentru cel care îl primeşte în dar. Rămân peste ani, în casă, ca mărturie. Sunt din ceramică, pictate, inspirate din viaţa de la ţară: flori, case, chipuri de oameni, purtând căciulă din diferite zone ale ţării, căsuţe cu acoperiş tradiţional sau cu acoperiş din flori, berze, cocoşi, raţe, bufniţe", a detaliat Claudiu Neagoe. 

O altă expozantă a venit din Maramureş cu mărţişoare făcute din mărgele de sticlă. Asamblarea unei piese, care presupune coaserea mărgelelor cu un fir foarte subţire, durează între 20 şi 60 de minute. 

"Eu sunt de loc din Maramureş. Acolo e tradiţia să se facă zgărdane, adică mărgele înşirate cu motive speciale, şi atunci am luat motive separate şi le-am făcut mărţişoare. Am motive diverse care simbolizează soarele, pasărea, florile", a spus ea. 

Un cumpărător din Ploieşti a mărturisit că vine anual în Bucureşti pentru a cumpăra mărţişoare. 

"Eu vin în fiecare an, vin cu soţia, care vrea să cumpere de aici. Am cumpărat ceva pentru persoanele cele mai apropiate. Preţurile mi se par mai mari decât anul trecut. Oferta e variată", a spus el. 

"Sunt foarte muncite şi înveselesc puţin peisajul, într-o perioadă un pic mai gri, din toate punctele de vedere. Am fost şi în anii anteriori, de mulţi ani venim la târgul de mărţişor. Vin aici, pentru că sunt mai dichisite şi mai aparte, ceva mai special pentru oamenii dragi de lângă noi. Am luat deja câteva, din sala de sus, unde sunt mărţişoare confecţionate de diferite organizaţii pentru copii cu nevoi speciale", a spus o altă clientă. 

"Îmi place foarte mult târgul, vin în fiecare an la Muzeul Ţăranului Român. Oferta mi se pare foarte diversă, sunt foarte multe produse, nici nu ştii pe care să îl alegi. Este un eveniment foarte reuşit. Am remarcat mărţişoarele din argint, foarte frumos lucrate", a mai arătat ea. 

Târgul "De Mărţişor", organizat în perioada 24 februarie - 1 martie, poate fi vizitat între orele 10,00 şi 18,00. Şi de aici pot fi cumpărate: turtă dulce, prăjiturele de casă, cozonacii şi alte produse de patiserie din Bucovina, Alexandria, Baia Mare şi Buzău, miere, dulceţuri din Ilfov, ceaiuri şi plante de leac din Dâmboviţa. AGERPRES

×