Țara apei otrăvite

Autor: ALEX NEDEA
06 Apr 2017

România e încă o dată ţara paradoxurilor. Deşi tot continentul ne invidiază pentru calitatea şi cantitatea apelor minerale, având cele mai multe izvoare din  Uniunea Europeană, românii beau una dintre cele mai proaste ape. În unele județe, şapte din zece fântâni sunt contaminate cu substanţe cauzatoare de moarte.

 

Clopoțelul a sunat de pauză la școala din Joița, județul Buzău. Este 18 martie 2016, o zi ca oricare alta. Ca de obicei la ora asta, 09.50, copiii primesc câte un corn și o cutie de lapte. Gustarea e mâncată, clopoțelul anunță sfârșitul pauzei şi începe cealaltă lecție din orar.

Să fi trecut cam 20 de minute după fix când telefonul mobil al primarului sună insistent. La capătul celălalt al firului este un profesor al școlii din Joița, care anunță că elevii din școală se plâng de dureri abdominale apărute brusc. Şi nu sunt unul-doi, ci mai toți. Primarul vine la școală cu un microbuz, îi îmbarcă pe micuții suferinzi și pleacă la cabinetul medicului de familie. Doctorul îi consultă și le pune tuturor același diagnostic prezumtiv: toxiinfecție alimentară. Așa cum cere protocolul, imediat sunt alertate Direcția de Sănătate Publică şi Direcția Sanitar-Veterinară. Copiii ajung la Spitalul din Râmnicu Sărat, unde sunt internaţi. A venit și presa, care a titrat imediat: „Copii îmbolnăviți după ce au consumat cornul și laptele”. S-a creat imediat o mare tevatură în județ. O armată de inspectori au descins la magazinele care distribuiau alimente în programul “Cornul și laptele”. La rândul lor, reprezentanții Consiliului Județean au băgat producătorii de lactate în ședință de urgență. Direcția de Sănătate Publică Buzău a recoltat imediat probe din laptele și cornul consumate de elevii din Joița. Le-au pus sub lupa microscopului și abia atunci a venit și surpriza de proporții. Alimentele erau perfect comestibile. Nici urmă de vreo bacterie sau de o substanță străină care să fi provocat îmbolnăvirea în masă a copiilor. Atunci ce ar fi putut provoca simptomele în lanț ale copiilor care, cu o seară înainte, mâncaseră la casele lor alimente atât de diverse? Misterul a fost dezlegat tot în laboratoarele Direcției de Sănătate Publică. Înainte de a servi masa, micuţii s-au spălat pe mâini și au băut din apa fântânii din curte. În găleata scoasă pentru cei mici colcăiau bacterii periculoase. „În apă am găsit bacteria E. coli prezentă. Acolo era un foraj propriu neautorizat, cu o mare încărcătură microbiană care nu a ajutat la menținerea igienei, a condiției de sanitație în școală, ba dimpotrivă”, ne spune astăzi medicul epidemiolog al Direcției de Sănătate Publică Buzău, Carmen Scîntei. Acest episod a redeschis o veche discuție despre acest atentat la viaţa românilor: apa din fântânile României. Situația de la Buzău nu e o chestiune locală şi izolată, ci un fenomen național. Analizele din 2016 arată că 53% dintre fântânile publice din județul Buzău au apa contaminată cu „nitrați, Escherichia coli şi bacili coliformi peste limitele admise de legislaţia sanitară pentru apa potabilă”, după cum se arată într-o informare a Direcției de Sănătate Publică Buzău. Dar în alte județe cifrele sunt mult mai grave. Potrivit unui ghid elaborat de Institutul Național de Sănătate Publică, în anul 2012 existau județe în România cu o calitate a apei mult mai proastă decât cea din Buzău - în Dolj, Mehedinți sau Botoșani, șansele de a găsi o apă bună de băut într-o fântână scad sub 25%.

 

Localităţi întregi sunt în situaţii disperate

„La noi în comună, din şapte fântâni doar una are apă bună de băut”, ne spune astăzi Marin Giangoș, viceprimarul din comuna Ziduri, de care aparține satul Joița. Giangoș recunoaște că fântâna cu probleme e tot acolo și cei mici folosesc și astăzi apa pentru a se spăla pe mâini. „Ce să facem? Am putea să săpăm altă fântână, mâine o săpăm, dar dacă e aceeași pânză freatică? Noi săpăm și șapte fântâni, dar dacă toate șapte sunt proaste, ce facem?”. Primăria din localitate a depus nenumărate hârtii la instituțiile centrale pentru a face un sistem de aducțiune care să aducă apa la robinet în casele sătenilor. „Poate merge și la noi proiectul ăsta, așteptăm finanțare de la Guvern, din fonduri europene. Vă dați seama că nu putem să mai continuăm așa?!”, exclamă viceprimarul. Într-adevăr, sistemul centralizat de alimentare cu apă ar fi o soluție pentru a determina săteanul să se lipsească de apa din fântână, considerată de specialiști extrem de riscantă pentru sănătate. „Fântâna e cel mai puțin igienic mod de extracție al apei dintr-un strat acvifer: se manevrează cu mâinile murdare lanțul fântânii, găleata, nimeni nu se duce să se spele pe mâini înainte de a scoate apa. Apoi unele fântâni nu au perimetrele de protecție asigurate, pe o rază de zece metri ar trebui să nu existe nici latrină, nici cotețe de păsări, de porci, nici gunoi de grajd, nici gunoi menajer”, ne explică Elena Dorobanțu, medic primar igienă, expert al Direcției de Sănătate Publică Buzău. Specialist cu o îndelungată experiență în domeniu, Dorobanțu spune că, în ciuda eforturilor instituției de a duce campanii de informare, uneori oamenii continuă să bea din fântâni poluate. „În general, oamenii au argumentul acesta veşnic: «Din apa asta am băut o viață întreagă, din asta au băut și părinții mei și au trăit 90 de ani»” . Studiile arată că România are cea mai mică speranță de viață din Uniunea Europeană, iar o parte din vină pare să o poarte și apa cu nitrați și nitriți.

 

Se poate ajunge şi la deces

Studiile au arătat că un consum îndelungat de apă contaminată poate duce la cancer. Nitrații, în combinație cu un alt compus organic, aminele, creează nitrozamina, o substanță cancerigenă. Dar cei mai afectați sunt bebelușii și persoanele care suferă de boli cronice ale aparatului digestiv, care nu au un sistem enzimatic suficient de puternic. Nitraţii ajunși în corpul uman se transformă în nitriţi. Combinându-se cu hemoglobina, aceştia formează methemoglobina, care este incapabilă să fixeze şi să transporte oxigenul de la plămâni către ţesuturi, ceea ce duce la asfixie şi la deces. Studiile arată că, anual, sute de bebeluși ajung în spital cu îmbolnăviri pricinuite de nitrații din apa pe care au băut-o.

Cum știm că fântâna din care bem are apă bună?

E greu să deduci doar cu ajutorul simțurilor dacă apa unei fântâni este potabilă sau nu. Totuși, există câteva indicii după care să ne luăm înainte de a duce cana la gură.

       

  • - un strat din ciment ușor înclinat ar trebui să fie construit în jurul fântânii pe o rază de un metru și jumătate, astfel încât apa să nu băltească și să se infiltreze în pânza freatică
  • - găleata ar trebui să aibă o „opritoare” în formă de cruce, astfel încât să împiedice animelele să bea din ea
  • - lanțul ar trebui să coboare de pe un scripete fără a fi necesară manevrarea lui cu mâna
  • - puțul ar trebui să aibă o adâncime de minimum şase metri
  • - fântâna ar trebui să aibă un gărduleț de jur-împrejur pentru a opri animalele să se apropie. Pentru acestea trebuie construit un jgheab în afara perimetrului
  • - în jurul fântânii nu ar trebui să vedem nici WC-uri, nici adăposturi pentru animale, nici munți de gunoi de grajd

 

„ La noi în comună, din şapte fântâni doar una are apă bună de băut. Ce să facem? Am putea să săpăm altă fântână, mâine o săpăm, dar dacă e aceeași pânză freatică? Noi săpăm și șapte fântâni, dar dacă toate șapte sunt proaste, ce facem?”, Marin Giangoș, viceprimarul din comuna Ziduri

 

Cifră: 53% dintre fântânile publice din județul Buzău au apa contaminată cu nitrați, Escherichia coli şi bacili coliformi peste limitele admise de legislaţia sanitară pentru apa potabilă.

Ultima oră
Alte titluri din: Reportaje
CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: 10 ani de nu e. Milioane de euro pentru (ne)atragerea turiştilor CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: 10 ani de nu e. Milioane de euro pentru (ne)atragerea turiştilor
Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara
Mai multe titluri din: Reportaje
Antena3.ro Profesoara s-a culcat cu elevii ei dintr-un motiv ciudat. De ce îi lăsa pe băieți să facă amor cu ea. Judecătorii, în stare de șoc
Libertatea.ro Ne facem de RUȘINE în Europa! Cu ce situație din Evul Mediu se confruntă elevii
A1.ro NASA, descoperire fabuloasă! Uragane puternice se produc chiar acum pe Jupiter!
IncomeMagazine.ro Ce spun rusiI despre existenta VIATA EXTRATERESTRA?