×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De ce vor secuii autonomia

Autor: ALEX NEDEA
13 Iun 2018

România împlinește un veac de la Marea Unire, dar evenimentul nu e un motiv de bucurie pentru toți cetățenii ei. Comunitatea maghiară se simte din ce în ce mai puțin reprezentată de București și cere separarea. Jurnalul demarează astăzi o serie de articole despre autonomiile teritoriale cerute pe întreg cuprinsul țării, despre cine le cere, ce le generează și de ce.

La începutul anului în care se sărbătorește Centenarul Marii Uniri, în februarie, câteva sute de etnici maghiari se strângeau în centrul orașului Sfântu Gheorghe, pe o lapoviță tăioasă, de-ţi îngheţau oasele. Acolo, în inima României, s-au adunat cu toții să huiduie conducerea de la București și să cânte imnul unei patrii care pentru mulți de aici e mult mai bună: Ungaria. Protestatarii, mare parte bătrâni, cântau cu înflăcărare versurile: “Doamne, binecuvântează-l pe maghiar, cu bunăvoie, cu belșug, întinde asupra-i braț păzitor, dacă se luptă cu cei potrivnici lui”. Iar cei potrivnici au devenit românii de la centru. Motivul de atunci al supărării era declarația ex-premierului Tudose, care, la un post de televiziune, a zis că „dacă steagul secuiesc va flutura pe instituțiile de acolo (din Ținutul Secuiesc - n.r.), toți vor flutura lângă steag”. Pe lângă acea declarație pe care au considerat-o jignitoare, etnicii maghiari erau revoltați de faptul că autoritățile române exclud orice dialog legat de visul lor de zeci de ani: autonomia Ținutului Secuiesc.

Vor să-și țină impozitele pentru ei

Am contactat o parte din reprezentanții comunității maghiare pentru a înțelege care sunt motivele pentru care în ultima perioadă s-a intensificat lupta lor pentru obținerea autonomiei. Așa am ajuns la Jozsef-Gyorgy Kulcsar-Terza, deputat în Parlamentul României, candidat pe listele UDMR. În preajma Crăciunului, la trei săptămâni după ce românii marcau, la 1 Decembrie, trecerea în Anul Centenarului Marii Uniri, politicianul a depus în Parlamentul României un proiect de lege prin care județele Covasna, Harghita și Mureș deveneau parte a unei regiuni autonome, după modelul Cataluniei, sub denumirea de „Ținutul Secuiesc”. „După 1918 se dorește ca noi, secuii, să dispărem de aici. Noi vrem să rămânem aici, să trăim, dar noi nu vrem să ni se spună de la București cum”, ne spune Kulcsar, după ce a acceptat o discuție pe tema proiectului său. Inițiativa prevedea ca impozitele și taxele din cele trei județe vizate să nu mai ajungă în Capitală, ci să rămână aproape în totalitate în noua regiune. „Secuiul este un bun gospodar. Eu sunt ferm convins că, dacă impozitele ar rămâne aici, local, nu s-ar duce la București, noi ne-am gospodări mult mai bine”. Și astfel, ar avea de câștigat de aici, în opinia sa, inclusiv România, pentru că ar avea pe teritoriul său o regiune care prosperă. Tot în același proiect este prevăzut că resursele naturale, pădurile, mineralele din subsol, apele termale, ar urma să fie administrate nu de companii naționale și de instituții românești, cum se întâmplă până acum, ci de unele ale maghiarilor din noul teritoriu. „Aceste resurse nu sunt exploatate bine. Se pot exploata mult mai bine. Dacă umblați în Ținutul Secuiesc, vedeți ce zone frumoase avem și turismul nu este exploatat cum trebuie. Stațiunile balneare nu sunt exploatate corespunzător”. În aceeași inițiativă legislativă se vorbește explicit despre statutul limbii maghiare care devine în noul teritoriu limbă oficială, iar drapelul Ungariei va putea flutura alături de cel secuiesc pe toate instituțiile publice din cele trei județe din centrul țării. Iar lucrul acesta, în opinia susținătorilor autonomiei, ar impulsiona populația să fie mai productivă. Un alt bonus pentru România, zic ei. „Eu sunt convins că, dacă un muncitor, un angajat, se simte bine din punct de vedere spiritual, moral, e fericit la locul de muncă, produce mult mai mult. Dacă un cetățean de etnie maghiară din zona aceasta se simte acasă, e mult mai benefic pentru țară, ăsta e un lucru evident”, spune preotul unitarian Istvan Kovacs, un reprezentant important al comunității din Sfântu Gheorghe.

Românii, ca acasă în Ținutul Secuiesc

Întrebarea care se pune e dacă și românii de pe acest teritoriu se vor mai simți ca acasă după o eventuală autonomie. Sigur că da, spune Kulcsar: „Autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc nu ar fi pentru secui, ar fi pentru teritoriu, deci este în denumire- «teritoriu». Nu e ceva etnic, deci și românii, și sașii sau cine sunt pe acest ținut vor avea drepturi ca și noi, deci ar avea de câștigat teritoriul”. Iar teritoriul a avut mult de pierdut în cei 28 de ani de conducere de la București, subliniază și Izsak Balázs, președintele Consiliului Național Secuiesc: „Dinamica PIB-ului indică o dezvoltare mult mai lentă ( a acestei regiuni - n.r.) și practic politica de coeziune a Uniunii Europene, care tinde să scadă diferențele economice dintre regiuni, are un efect contrar. În loc să scadă, se distanțează. Ca să probăm cele spuse de liderii secuilor, am cerut cifre de la Institutul Național de Statistică și am comparat creșterea PIB pe fiecare județ din 2007 (anul aderării la UE) până în 2014. Și am descoperit că, într-adevăr, Covasna și Harghita au fost lăsate în urmă de aproape toate județele din regiune. În cele două, PIB-ul a crescut cu sub 40% față de Brașov (60%), Suceava (74%) sau Cluj (116%). De menționat e că mai sunt totuși și județe din afara Ținutului Secuiesc care au înregistrat o creștere lentă similară, cum e cazul Bistriței Năsăud“.

Subdezvoltarea, pusă pe seama politicului

Dintre cele trei județe „secuiești”, Covasna e astăzi de departe cel mai sărac, fiind de altfel și printre cele mai sărace din toată țara. A fost întrecut, în ultimii 14 ani, de județe care, istoric, erau sub el: Tulcea, Sălaj sau Călărași. Iar această înapoiere ar avea, în opinia maghiarilor, o explicație politică. „Deciziile privind dezvoltarea economică, privind macroeconomia se iau la București. Problema acolo trebuie căutată”, punctează Balázs. Autonomia le-ar da dreptul să ia deciziile privind „macroeconomia” în ținut. Că județele din secuime au fost abandonate de autoritățile românești, o recunosc și cei mai vehemenți opozanți ai proiectului autonom. „Harghita și Covasna nu au niciun fel de miză politică pentru București. Îmi amintesc că a fost un lider politic care a spus: «Câți oameni sunt acolo? 100 de mii? Două scări de bloc în București. Nu contează!»”, rememorează jurnalistul covăsnean Dan Tănasă. Și asta poate e una dintre explicațiile pentru care proiectele mari de infrastructură au ocolit până acum această zonă, un motiv în plus de revoltă a locuitorilor de aici. Proiectul autostrăzii Iași-Tg. Mureș bate pasul pe loc, la fel și cel al unui aeroport internațional care să-i deservească pe cei din zona Sfântu Gheorghe. „E greu să atragi investitori fără un aeroport. Aeroportul de la Brașov stagnează de nu știu câți ani. Nici speranță nu prea mai există că în viitorul apropiat s-ar face acolo ceva. Noi tot considerăm că e ceva tendențios. În altă parte se putea face aeroport, la Brașov nu se poate face”, observă jurnalista Reka Fekete. Iar fără investitori, locuitorii sunt condamnați la sărăcie. Angajații din Covasna au printre cele mai mici salarii din țară, cu o medie de 1.700 de lei, de două ori mai puțin decât încasează un bucureștean.

Nu ratați! În episodul următor al serialului vom arăta și punctul de vedere despre autonomie al românilor care locuiesc în Ținutul Secuiesc.

Noua inițiativa legislativă depusă deja în Parlamentul României prevedea ca impozitele și taxele din cele trei județe vizate să nu mai ajungă la București, ci să rămână aproape în totalitate în noua regiune.

„E greu să atragi investitori fără un aeroport. Aeroportul de la Brașov stagnează de nu știu câți ani. Nici speranță nu prea mai există că în viitorul apropiat s-ar face acolo ceva. Noi tot considerăm că e ceva tendențios. În altă parte se putea face aeroport, la Brașov nu se poate face”, jurnalista Reka Fekete

Ultima oră
Alte titluri din: Reportaje
Cum au ajuns bulgarii să ne predea lecția autostrăzilor Cum au ajuns bulgarii să ne predea lecția autostrăzilor
Vidra și Voineasa, surorile-fantomă ale turismului românesc Vidra și Voineasa, surorile-fantomă ale turismului românesc
Mai multe titluri din: Reportaje
Antena3.ro Au fost într-o croazieră în Norvegia, dar când s-au întors acasă au avut parte de un adevărat șoc. Abia atunci și-au dat seama ce a făcut copilul lor de 12 ani în vacanță
Libertatea.ro Andra: 'În orice poziție m-ar fi pus...'. Detalii intime despre Măruță
A1.ro Răsturnare de situație în cazul Elodiei Ghinescu! Descoperirea care schimbă tot ce se știa despre dispariția misterioasă a avocatei! 
IncomeMagazine.ro Cate rachete balistice are armata Rusiei?