Dr. Constantin Popa: Accidentele vasculare cerebrale trecătoare anunţă un AVC mare, definitiv

28 Aug 2017

Accidentele vasculare cerebrale reprezintă principala cauză de deces în ţara noastră. Se înfundă un vas spre creier şi zona cerebrală neirigată moare, căci neuronii nu rezistă să nu fie hrăniţi cu sânge mai mult de patru minute.

Florin Condurăţeanu: - Domnule academician, de ce intervenţia medicilor în accidentele vasculare cerebrale este o cursă de viteză?

 

Prof. Constantin Popa: - Neuronii nu pot trăi fără irigare cu sânge mai mult de 4 - 5 minute. În cazul lipsei circulaţiei sângelui spre muşchiul inimii, în caz de infarct, medicii pot interveni în până la 4-5 ore pentru deblocarea circulaţiei sângelui spre cord. Răgazul acesta nu îl au medicii neurologi pentru salvarea celulei creierului. Americanii au înfiinţat centre de intervenţie rapidă în caz de accidente vasculare cerebrale pe cartiere, tocmai pentru a nu se pierde timp cu transportul prea departe.

 

F.C.: - La noi, dumneavoastră aţi înfiinţat o astfel de unitate spitalicească rapidă la Institutul de Neurologie şi Boli Cerebro-Vasculare “Vlad Voiculescu”, pe care-l coordonaţi.

 

Prof. C. Popa: - Există două categorii de accidente vascular cerebrale: AVC ischemic, adică o neirigare cu sânge din pricina astupării unui vas spre creier, şi a doua clasă de AVC, cu spargerea vasului din creier, o hemoragie cerebrală mult mai gravă, cu procent ridicat de decese. În accidentele vasculare cerebrale ischemice, 90% dintre cazuri au la bază ateroscleroza. Este vorba de depunerea de grăsimi pe pereţii vaselor, dar şi de eventuale cheaguri vinovate de barajul apărut pe vase.

 

F.C.: - În organismul omenesc, cu o mulţime de mecanisme sofisticate de reglaj, tocmai creierul să nu aibă un dispozitiv de compensare a întreruperii circulaţiei sangvine?

 

Prof. C. Popa: - Creierul este organul de lux al organismului, el primeşte un sfert din sângele vehiculat şi cei mai buni nutrienţi. În jur de 80% din sânge este trimis spre creier prin cele două carotide de la gât. Restul de 20% circulă prin cele două artere amplasate în lateralele coloanei vertebrale dinspre ceafă. Toată cantitatea ajunge într-un colector, numit Poligonul lui Wilson, care are rolul să compenseze o blocare de alimentare pe un vas sau pe două prin repartizarea unui volum de sânge din colector. Această reechilibrare din colectorul comun evită dezastrul dacă înfundarea vasului nu e bruscă, dacă este o înfundare lentă. Când e vorba de un baraj rapid cu un cheag, colectorul Poligonul Wilson nu poate face faţă să compenseze neirigarea unei zone din creier.

 

F.C.: - Cum intervin medicii în accidentele vasculare cerebrale soldate cu paralizii şi moarte?

 

Prof. C. Popa: - Trebuie o acţiune de urgenţă de reluare a circulaţiei sângelui spre creier. Prin medicaţie, sub perfuzie, trebuie topit cheagul, înlăturat obstacolul de pe vas. În acelaşi timp, se tratează edemul cerebral instalat în creier. În situaţiile de accident vascular cerebral trebuie analizată şi inima, de la ea au plecat trombii, cheagurile. Există şi metoda chirurgicală de curăţare a vasului înfundat, de lărgire a arterei. Din punct de vedere tehnic, această operaţiune chirurgicală nu ridică probleme. Cei care au avut un AVC vechi, cu paralizie, nu mai are rost să li se cureţe chirurgical vasul de obstacol, cheagul este prea vechi.

 

F.C.: - Ce semne anunţă acest accident pe vasele creierului?

 

Prof. C. Popa: - Necazul este că oamenii nu iau în serios acele accidente vascular cerebrale tranzitorii. Ele sunt trecătoare, dispar după câteva minute, după 10 minute de exemplu, dar se repetă de mai multe ori pe zi. Suferinzii nu le acordă atenţie, însă aceste AVC-uri tranzitorii anunţă un accident vascular cerebral mare, definitiv. În AVC-urile tranzitorii, omul simte uşoare paralizii pe o parte, pierderi de sensibilitate pe partea opusă locului din creier unde s-a întrerupt circulaţia sângelui. Omul nu mai simte atingerea pe piele, nici înţepăturile, nici căldura, uneori apar dureri mari pe aceste zone. Omul simte ameţeală, nu mai reuşeşte să meargă drept. Se întâmplă ca cel cuprins de accident vascular tranzitor să se prăbuşească. Se instalează tulburări de vorbire, dar şi tulburări de vedere. Suferindul vede în ceaţă, nu mai distinge contururile lucrurilor. Dar cum aceste simptome trec sunt considerate necazuri neînsemnate, dar se ajunge la mari accidente pe vasele din creier.

În accidentele vasculare cerebrale trecătoare, se înregistrează şi amnezii, pierderi de memorie. Un om merge la gară, îşi cumpără bilet, merge până la Braşov, se întoarce şi nu-şi mai aminteşte nimic din acest episod, nu realizează că a făcut această excursie. Este o nehrănire cu sânge a creierului pentru o perioadă, nu este Alzheimer.

Ultima oră
Alte titluri din: Interviuri
Uraganul Irma, prin ochii unui român rămas blocat într-un hotel din Miami: „La fiecare rafală mai puternică aveam impresia că un metrou sau un tren trece pe lângă noi” Uraganul Irma, prin ochii unui român rămas blocat într-un hotel din Miami: „La fiecare rafală mai puternică aveam impresia că un metrou sau un tren trece pe lângă noi”
Dr. Mihai Măgureanu: Chirurgie fără bisturiu, pe coloana vertebrală Dr. Mihai Măgureanu: Chirurgie fără bisturiu, pe coloana vertebrală
Mai multe titluri din: Interviuri
Antena3.ro ”Aproape toată lumea va muri de această boală”. Avertismentul crunt al dr. Monica Pop
Libertatea.ro Iluzia optică ce a pus internetul pe jar. Poți vedea femeia goală din imagine?
A1.ro Cazul care face înconjurul lumii. Fetiţa a cărei inimă bate în afara pieptului. Imagini incredibile!
IncomeMagazine.ro Ce invata soldatii americani despre ARMATA rusa!