Arhivele britanice - Ceausescu incurca planurile Pactului de la Varsovia

26 Oct 2004

SPECIAL/DOCUMENT

Independenta fata de Moscova manifestata de regimul de la Bucuresti avea ca efect o mai mare libertate a politicii externe, concomitent cu stalinizarea politicii interne a Romaniei.

Modernizarea Pactului este rezultatul unui compromis!

Documentul de constituire a Pactului de la Varsovia prevedea infiintarea a doua structuri de conducere a aliantei - Comitetul Politic Consultativ si Comandamentul Unificat, care functionau pe baza unor principii stabilite in "comun". Este desigur superfluu sa-l numim pe cel care, in realitate, gestiona de unul singur toate aspectele Organizatiei Tratatului de la Varsovia.
MIHAI RETEGAN

Click pentru a mari
DE VEGHE. Sub privirile liderilor comunisti, sefii Consiliului Militar lucreaza
In scopul asigurarii unitatii de comanda, comandantul-sef si seful de Stat Major proveneau din armata sovietica. Ei dispuneau de un evantai foarte larg de drepturi, de la conducerea operativa pana la exercitarea controlului asupra felului in care statele, potrivit obligatiilor asumate, isi perfectionau continuu organismele militare si isi intaresc capacitatea de lupta a fortelor proprii.

SINGUR BENEFICIAR. Prin aceste mecanisme se asigura in beneficiul Moscovei folosirea fortelor armate ale celorlalte state din bloc, evitandu-se din partea lor cea mai mica posibilitate de respingere a cererii "fratelui mai mare". Pentru a defini si mai clar natura raporturilor dintre "Centru si periferie", Hotararea de constituire a Pactului preciza ca ministrii Apararii statelor membre erau subordonati ierarhic comandantului-sef care ii convoca oridecateori considera necesar. Mai mult decat atat, marile state majore aliate erau obligate sa informeze sistematic Statul Major al Fortelor Armate Unite asupra "compunerii de lupta si efectivelor, capacitatii de lupta si de mobilizare, asupra armamentului si tehnicii de lupta, pregatirii operative, de lupta si politice a trupelor ce intra in compunerea Fortelor Armate Unite". In aceste conditii, este dificil de spus unde se termina necesitatea reala ca o alianta sa se prezinte si sa functioneze monolit si unde incepe dorinta Moscovei de a controla si cea mai mica miscare a aliatilor sai, dintre care unii au trebuit fi convinsi cu tunurile si avioanele de lupta de binefacerile comunismului.

RECALCITRANTUL. Din 1963, regimul lui Gheorghiu-Dej a refuzat sa mai accepte organizarea pe teritoriul romanesc a manevrelor militare ale trupelor statelor din Pact; din aceeasi perioada durata serviciului militar se redusese de la 24 la 16 luni; la inceputul anului 1967, Romania a stabilit relatii diplomatice cu Republica Federala a Germaniei; Romania a fost singura tara din blocul sovietic care nu a rupt relatiile diplomatice cu Israel in timpul razboiului din iunie 1967; Romania a fost primul stat din Europa de Est care a convins o putere occidentala sa-i vanda tehnologie nucleara; Romania a refuzat accesul sovieticilor la planurile elicopterului de lupta achizitionat din Franta (ba a incercat sa fure de la sovietici planurile tancului T 72, pentru a le vinde americanilor!); delegatii ale Partidului Comunist Roman s-au retras sau nu au participat la o serie de conferinte internationale, iar daca au luat parte au tinut sa adopte pozitii aparte in probleme majore; Romania nu a fost prezenta la nici una dintre conferintele Pactului la care s-a hotarat soarta Cehoslovaciei; Romania doreste rediscutarea conventiei referitoare la trecerea trupelor sovietice pe teritoriul sau in cazul in care Bulgaria este atacata (replica lui Ceausescu era mereu - numai Marea Adunare Nationala poate decide intrarea unor trupe straine in tara); Romania pune sub semnul intrebarii dreptul de comanda si control asupra trupelor destinate sa actioneze in Fortele Armate Unite, drept pe care si-l rezervasera sovieticii (in fond, spunea Ceausescu, nu este admisibil ca "armata romana sa execute ordinul lui Greciko sau al altora"); Ceausescu refuzase sa voteze numirea lui Brejnev in functia de comandant suprem al Pactului in timp de razboi; si tot Ceausescu era de parere ca pe teatrul de actiuni militare din Romania FAU trebuie sa execute ordinele conducerii nationale.

Este greu de apreciat in ce masura aceste elemente ar fi slabit alianta condusa cu o mana de fier de maresalii sovietici, atunci cand aceasta ar fi trebuit sa-si dovedeasca capacitatea de a gestiona o criza.

Dar toate aveau sa fie urmarite cu atentie de Occident, care considera ca disidentele trebuie incurajate si capete de pod trebuie create dincolo de cortina de fier.

DIPLOMATIE LA UN PRANZ. Se spune ca un pranz bun dezleaga limbile si ideile se schimba mai usor. La fel si informatiile. Totul este sa gasesti interlocutorul potrivit.

La 19 februarie 1969 au sosit la Bucuresti si au avut o lunga convorbire cu Nicolae Ceausescu si conducerea armatei maresalul I.I. Iakubovski, comandantul-sef al FAU, si V. Kuznetov, prim-adjunct al ministrului Afacerilor Externe al URSS. Subiectul discutiei - stadiul elaborarii Statutului Comandamentului Fortelor Armate Unite si al structurilor sale componente. In realitate era vorba de interpretarea conditiilor care impun mobilizarea contingentelor militare ale aliatilor destinate sa coopereze. Punctul de vedere al URSS, la care se raliasera si alte state, era concretizat in formula mobilizarii fortelor armate daca unul sau mai multe guverne constata existenta unui casus belli. Dar doctrina Brejnev schimbase fundamental continutul aliantei. In aceste conditii, conducerea de la Bucuresti dorea sa impuna principiul unanimitatii: toate guvernele statelor din Pact trebuie sa fie de acord ca un anume fapt este casus belli. Moscova a vazut in aceasta expresia dorintei romanilor de a li se recunoaste dreptul de veto. Si asa o problema lingvistica, despre locul atributului toate, a devenit una politica internationala. Mai mult, Ceausescu ii comunica lui Iakubovski ca in Constitutie se precizeaza ca "starea de necesitate, mobilizarea sau starea de razboi se declara numai de catre Marea Adunare Nationala sau de Consiliul de Stat". Despre toate acestea dorea sa afle diplomatul britanic D.J.C. Crawley, aflat la post la Sofia. Chiar a doua zi dupa intalnirea de la Bucuresti, el a avut un business lunch cu Blejan, de la Ambasada Romaniei. "M-am intalnit cu colegul meu roman si l-am intrebat despre vizita la Bucuresti a lui Iakubovski si Kuznetov. Blejan a fost foarte precaut in legatura cu probabilitatea desfasurarii anul acesta a manevrelor militare ale Pactului in Romania. El sustine (si probabil este adevarat) ca pana acum nu a primit de la guvernul sau nici o informatie, dar "spera ca aceasta vizita nu inseamna un prilej pentru reinnoirea presiunilor ca ele sa se desfasoare in Romania". Mai degraba considera ca daca sunt exercitate presiuni, ele sunt in legatura cu actuala criza a Berlinului. Daca este asa, nu crede ca guvernul sau va fi de acord sa sprijne in mod deschis actuala politica germana a Uniunii Sovietice".

"MARILE MANEVRE". "Blejan era mult mai sigur ca manevrele militare ale Pactului de la Varsovia se vor desfasura in aceasta primavara sau vara in Bulgaria. El a adaugat ca are aceasta informatie de la o foarte sigura sursa bulgara. Daca este asa, el crede ca Romania va lua parte".

Nefacutele manevre din 1969 au constituit subiectul unei incrancenate convorbiri desfasurate la inceputul anului urmator intre generalul de armata S.M. Stemenko, seful Statului Major al FAU, si generalul-maior Florian Truta, loctiitorul sefului MStM roman si loctiitor al lui Stemenko pe linia Pactului. Cand Truta i-a spus generalului sovietic ca, pentru organizarea pe teritoriul romanesc a unei aplicatii chiar la nivel de comandament, este necesara o conventie intre parti, aprobata de Marea Adunare Nationala, Stemenko a rabufnit: "Anul trecut nu s-au facut aplicatii cu trupe, iar acum se pun astfel de probleme pentru aplicatii cu cadre si transmisiuni. Daca nu vor sromaniit sa faca nici acum, sa spuna... Stim ca exista lege, a fost votata la 21 august 1968 in legatura cu situatia din Republica Socialista Cehoslovaca; in Statutul semnat in martie 1969 nu s-a facut mentiunea ca aplicatiile se pot desfasura numai pe baza unor conventii. Legi, legi, dar daca ar fi vorba de trupe, acestea ar intreba de legi? Dubcek a avut legile lui, dar cine l-a intrebat?"

DEPARTAMENTUL DE STAT. Biroul de Informatii si Cercetare elaboreaza la sfarsitul lui februarie 1970 un studiu intitulat "Noua structura - rezultatul unui compromis". Datele aflate la dispozitia Departamentului de Stat au permis identificarea intalnirilor desfasurate la diferite niveluri militare incepand cu 17 martie 1969, summit-ul Comitetului Politic Consultativ la Budapesta, si a rezultatelor acestora, intre care la loc de frunte se aflau crearea Consiliului Militar al Fortelor Armate Unite si a Comitetului ministrilor Apararii. Cele sase intalniri publice desfasurate pe parcursul a zece luni "sunt in contrast evident cu istoria timpurie a Pactului, cand intre 1955 si 1964 au avut loc numai 12 intalniri si chiar cu perioada 1965-1968, cand s-au desfasurat 15 asemenea intalniri". Intrebarea era "daca mai multe intalniri inseamna un sporit control sovietic?".

Consiliul Militar, considerau analistii de la Departamentul de Stat, era compus din sefii marilor state majore ale tarilor membre, format potrivit destainuirilor generalului Ion Ionita, ministrul roman al Apararii, facute ambasadorului american la Bucuresti, la sugestia romanilor. "Consiliul nu are un rol decizional, ci se ocupa doar cu probleme legate de pregatirea si organizarea trupelor si a statelor majore". Americanii exprimau indoieli cu privire la capacitatea celor doua noi structuri de a rezolva multele vechi dispute. "Este putin probabil ca orice organism a carui formare este acceptabila atat sovieticilor, cat si aliatilor lor, va reprezenta un pas inainte, dar probabil va marca un aranjament care va ascunde diferentele existente in Pact intre Moscova si ceilalti, cu deosebire cu romanii. Nu exista nici o dovada care sa evidentieze ca aceste diferente - in principal obiectiile romanilor la intentiile Moscovei de a folosi Pactul ca instrument al politicii sovietice - au fost solutionate; in fond, Ceausescu a reafirmat cu putere punctele de vedere romanesti intr-un discurs tinut la 5 februarie".

UN ALT BUSINESS LUNCH. S-a desfasurat in ziua de 18 iunie 1970 intr-un salon al luxosului restaurant Fontainbleau. S-au aflat la aceeasi masa dl Bache, de la Departamentul de Nord al Foreign Office-ului, si dl Zamfirescu, secretar II al Ambasadei Romaniei la Londra. Subiectul discutiei - relatiile romano-sovietice. "Romanii considera ca in urma vizitei dlui Ceausescu la Moscova, 18-19 mai, se poate sesiza un nivel mai inalt de intelegere pentru pozitia Romaniei, chiar daca Moscova nu este inca pregatita sa aprobe politica romaneasca. In timpul vizitei sale la Moscova si ulterior, Maurer a accentuat asupra importantei cooperarii bilaterale, dar nu a facut nici o concesie relativa la integrarea viitoare in CAER". Interlocutorul lui Bache era mai avizat decat acela al lui Crawley, el putand sa ofere mai multe detalii despre dedesubturile noului tratat de prietenie romano-sovietic a carui negociere durase mai bine de doi ani si pe care delegatiile la nivel inalt ale celor doua state se pregateau sa il semneze (ceea ce se va intampla la 7 iulie). "Recunoasterea de catre Romania a Republicii Federale Germania, in ianuarie 1967, a fost fara indoiala partial responsabila de renegocierea tratatelor de prietenie sdintre URSS si aliatit. Negociind tratatul cu sovieticii, romanii au fost in mod deosebit atenti datorita noilor relatii pe care le au cu RFG si, in consecinta, au cautat sa elimine orice referire care i-ar fi putut pune intr-o situatie delicata cu Germania de Vest. Aceasta, continua diplomatul britanic, poate influenta textul preambulului, al carui ton ma astept sa fie mult mai moderat decat, de exemplu, cel al Tratatului sovieto-bulgar. Se pare ca romanii au incercat sa negocieze un text similar cu acela al preambulului romano-cehoslovac".

OBLIGATII MILITARE. Intre alte functii, tratatul o avea si pe aceea de asistenta mutuala. In conditiile in care una dintre partile contractante era supusa atacului unui tert, partea neatacata, in conformitate cu art. 51 din Carta ONU, ii va acorda imediat "ajutor militar prin toate mijloacele pe care le are la dispozitie". Nici articolul 8 al tratatului, din care am citat, si nici alte articole nu spun prea multe, dar Bache avea un ajutor de nadejde - dl Zamfirescu. Dupa discutia avuta in salonul restaurantului Fontainbleau, diplomatul britanic comunica superiorilor sai: "Probabil ca romanii au incercat, inca din 1968, sa-si reduca obligatiile lor mutuale si sa le restranga, pe cat posibil, la Europa". Era evidenta retinerea pe care Bucurestii o aveau fata de adoptarea de catre sovietici a unei pozitii forte in relatia cu China si fata de sustinerea ei, la putini ani dupa conflictele de frontiera dintre cele doua mari puteri ale lumii comuniste. Din dezvaluirile lui Zamfirescu, facute cu scopul evident ca Occidentul sa afle mai devreme conceptiile Romaniei, Bache releva ca in negocierile tratatului, romanii au dorit sa includa formula sprijinului acordat numai in cazul "atacului armat al unui stat sau grup de state necomuniste". Ceea ce nu insemna cine-stie-ce, binecunoscuta fiind ceea ce putem numi "declaratia Manescu" facuta Secretarului de Stat, Dean Rusk, in noiembrie 1963.

CINE A CASTIGAT? La sfarsitul lunii septembrie 1970, Ambasadorul Majestatii Sale la Bucuresti elabora un amplu document intitulat Politica externa a Romaniei, pe care l-a inaintat Secretarului de Stat pentru Afacerile Externe si ale Commonwealth-ului (ministrul de Externe). Referindu-se la Tratatul romano-sovietic, ambasadorul Laskey noteaza: "El nu contine nici aprobare a doctrinei Brejnev, asa cum o face Tratatul sovieto-cehoslovac, iar in alte cateva mici dar semnificative aspecte, nu limiteaza libertatea de actiune a Romaniei... Avantajul principal pe care romanii il vad in tratat este ca el normalizeaza relatiile cu Uniunea Sovietica si, de asemenea, cu ceilalti membri ai Pactului". Dar romanii nu sunt "atat de nerealisti incat sa presupuna ca toate greutatile si diferentele pe care le au cu URSS vor disparea si vor scapa de presiunea sovietica de a fi mai conformisti". Exista desigur "speculatii referitoare la pretul pe care romanii trebuie sa-l plateasca pentru tratat". Dar nu exista "nici o dovada ca s-ar fi schimbat ceva in politica romaneasca sau s-ar observa o mai mare subordonare fata de politica sovietica. De exemplu, ei si-au mentinut relatiile cu China, iar semnarea tratatului a fost precedata si urmata de vizite la nivel inalt la Peking, foarte bine mediatizate".

Cine a castigat? Orice roman care a trait atunci ar fi putut spune: o mai mare libertate in exterior (care oricum nu tinea de foame), un stalinism din ce in ce mai evident in interior...

EMISIUNE

"Intr-o emisiune a postului de radio Moscova s-a accentuat asupra necesitatii "coeziunii in plan militar" si s-a adaugat ca orice incercare de a o slabi este "inadmisibila" si reprezinta o "tradare a cauzei". Aceasta poate fi interpretata ca o atentionare facuta de sovietici in cazul ca romanii intentioneaza sa se opuna deciziilor viitoarei intalniri a ministrilor Apararii" - C.S.R. Giffard

"TOATE"

"Toti ceilalti membri cer sa se mentina formularea art. 12 in redactarea adoptata la Moscova de ministrii Apararii. Daca tovarasii romani considera ca e nevoie de o alta redactare, atunci din formularea propusa sa se scoata cuvantul "toate""

"VETO"

PRESIUNI. Maresalul Ivan I. Iakubovski a incercat de multe ori sa impuna Romaniei punctul de vedere al Moscovei
URMASUL LUI CEAPAEV. Generalul Serghei M. Stemenko, seful de Stat Major al Fortelor Armate Unite
"Mentinerea acestui cuvant insuma de fapt dreptul de veto" - Ivan I. Iakubovski, Maresal

NIMIC NOU

"Va multumesc pentru informatie. Din pacate, nu am auzit nimic nou. Pozitia dumneavoastra a ramas aceeasi" - Serghei M. Stemenko, seful de Stat Major al Fortelor Armate Unite

COMITET

A aparut in urma conferintei la nivel inalt desfasurata in martie 1969, la Budapesta, ca factor de revigorare a influentei sovietice in randul statelor din bloc. Interesat sa-si informeze reprezentantii cu evolutiile politice din spatiul de competenta, Foreign Office elabora din timp in timp memorandumuri pe care le transmitea misiunilor sale. Un astfel de document intocmit la sfarsitul anului 1969 avea ca subiect intalnirea Comitetului ministrilor Apararii, anuntata pentru decembrie acelasi an. Scopul era de a constata "nivelul de pregatire a fortelor armate unite si de a lua masurile pentru consolidarea Pactului de la Varsovia astfel incat sa poata face fata intentiilor agresive ale cercurilor conducatoare ale NATO". Autorul memorandumului era de parere ca formula "consolidarea Pactului de la Varsovia" nu inseamna mare lucru, dar este posibil ca la Moscova sa se anunte "noi actiuni relative la integrarea pe linie militara sau despre locul unde se vor desfasura aplicatiile militare in anul 1970". "Romania a rezistat pana acum oricaror actiuni de integrare si presiuni pentru organizarea de aplicatii militare, dar sunt unele indicatii ca la viitoarea intalnire Romania poate juca un rol-cheie: a) ministrul roman al Apararii tocmai a vizitat URSS, unde i s-a asigurat o primire speciala, la nivel inalt; b) intr-o emisiune a postului de radio Moscova s-a accentuat asupra necesitatii "coeziunii in plan militar" si s-a adaugat ca orice incercare de a o slabi este "inadmisibila" si reprezinta o "tradare a cauzei". Aceasta poate fi interpretata ca o atentionare facuta de sovietici in cazul ca romanii intentioneaza sa se opuna deciziilor viitoarei intalniri a ministrilor Apararii".
Ultima oră
Alte titluri din: Special
Drumul din Șoseaua Iancului până în magazinele exclusiviste din toată lumea  Drumul din Șoseaua Iancului până în magazinele exclusiviste din toată lumea 
Dan Brown: Dumnezeu va fi înlocuit de o conştiinţă colectivă Dan Brown: Dumnezeu va fi înlocuit de o conştiinţă colectivă
Mai multe titluri din: Special
Antena3.ro Ce au găsit polițiștii scris în palma criminalei când au arestat-o
Libertatea.ro Scrisoarea trimisă de asasina de la metrou cu două luni înaintea comiterii crimei
A1.ro Noi detalii ies la iveală. Ce a făcut CRIMINALA de la METROU, înainte de a-i lua viața tinerei de 25 de ani. A fost surprinsă de camere: "În scurt timp... ucidea! Când am văzut poză la ştiri m-a şocat"
IncomeMagazine.ro Cate rachete balistice are armata Rusiei?