Samsarul căruia procurorul Țuluș i-a cesionat drepturile salariale a executat silit Ministerul Justiție

Autor: ION ALEXANDRU
07 Iul 2017

În scandalul fără precedent declanșat la vârful Direcției Naționale Anticorupție, războiul se poartă cu toate armele pe masă. Unul dintre procurorii care au îndrăznit să-i facă Laurei Codruța Kovesi o sesizare la Inspecia Judiciară, șeful de secție Doru Țuluș, a fost revocat din funcție și este acuzat de incompatibilitate pentru închiderea unui dosar în care suspect era un samsar căruia Țuluș i-a cesionat, cu trei ani înainte, drepturile salariale pe care porcurorul le-a câștigat în instanță. Numai că tranzacția era cunoscută, încă din anul 2010, de către conducerea DNA, iar rezoluţia de clasare a dosarului invocat de Kovesi în fața Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la ședința în care a fost cerută revocarea lui Țuluș, a fost confirmată de unul dintre adjuncții Laurei Kovesi, Călin Nistor. Tranzacția cu drepturile litigioase salariale a fost, la rândul ei, recunoscută de instanțele judecătorești, care i-au permis cumpărătorului acestor drepturi să execute silit Ministerul Justiției.

Jurnalul Național” prezintă filmul evenimentelor din anul 2010 și acțiunile ulterioare referitoare la modul în care procurorul DNA, revocat de Laura Kovesi săptămâna aceasta, Doru Ţuluș, i-a vândut afaceristului Mihai Rotaru o creanță constând în drepturile salariale pe care anchetatorul le-a câștigat în instanță. Sporuri de 50% din salariu, câștigate în instanță În anul 2010, Doru Ţuluș, proaspăt divorţat la acel moment, a cesionat drepturile litigioase asupra unor restanţe salariale pe care le avea de încasat de la stat, conform legii. În 2009, un număr de 34 de procurori de la DIICOT, DNA, Parchetul General și alte unităţi de parchet teritoriale au dat în judecată instituțiile de parchet în cadrul cărora își desfășurau activitatea, precum și Ministerul Justiției sau Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând, în dosarul care avea ca obiect litigii de muncă, acordarea unor drepturi bănești constând în plata unui spor de 50 la sută din salariu. Printre cei care, în acest dosar, au acționat în judecată statul, alături de Doru Ţuluș, s-au numărat și alți procurori de renume. Este vorba despre controversatul procuror, suspendat din magistratură, Emilian Eva, fosta procuroare DNA Mariana Alexandru, vestita Camelia Sutiman (de la Parchetul General, care a instrumentat mai mute dosare ale lui Traian Băsescu), Mircea Zărie, fostul șef de secție din DNA Claudiu Dumitrescu, dar și actualul adjunct al Laurei Codruţa Kovesi, Călin Nistor. În recursul care s-a judecat la Curtea de Apel București, instanța a obligat pârâții Ministerul Justiției, Parchetul General, DIICOT, DNA și CSM să plătească procurorilor reclamanți inclusiv diferențele rezultate din actualizarea cu indicele inflației a sumelor datorate, de la data scadenței, până la data efectuării efective a plății, decizia fiind una definitivă. Prin această decizie, care se adaugă multor altor hotărâri similare de la acea vreme, Ministerul Justiției a trebuit, astfel, să facă rost de bani pentru plata sporurilor salariale câștigate de acești procurori. Însă Ministerul Justiției nu a găsit, la momentul respectiv, fonduri suficiente pentru satisfacerea integrală a acestor cereri, propunând plata eșalonată a acestor debite.

Ministerul Justiției voia să plătească în rate. Țuluș a dorit toți banii deodată

Mulți procurori și judecători aflați în situaţia de a avea de încasat bani de la stat au acceptat propunerea Minsterului Justiției. Alții, însă, nu. Printre acești alții se numără procurorul DNA Doru Țuluș și actuala lui soție, de asemenea procuror DNA, Claudia Mihaela Roșu. Doru Ţuluș a decis să-și înstrăineze drepturile litigioase salariale câștigae în instanță. Vânzarea acestor drepturi a fost făcută, așa cum reiese chiar din declarația lui Doru Țuluș, dată presei la ieșirea de la ședința CSM de marți, când a fost revocat, în anul 2010, când, printr-un intermediar, a luat legătura cu samsarul de drepturi litigioase Mihai Rotaru, cunoscut om de afaceri. Acesta s-a oferit să-i plătească lui Țuluș o cotă de 75 la sută din suma pe care procurorul Doru Țuluș urma să o încaseze de la stat, în urma hotărârii judecătorești, respectiv 28.000 de euro. Același lucru l-a făcut și soția lui Țuluș, procuroarea Claudia Mihaela Roșu, care i-ar fi cesionat lui Mihai Rotaru drepturile salariale în valoare tot de 28.000 de euro. “Jurnalul Național” a luat legătura cu mai mulți avocați și specialiști pe zona cesiunilor de creanțe, care ne-au precizat că nu este nimic ilegal în această tranzacție. De altfel, Codul Civil, și cel actual, și cel aflat în vigoare la momentul în care Doru Țuluș a înstrăinat aceste drepturi salariale, definește care anume creanțe nu pot face obiectul cesiunii, fiind declarate de către lege ca netransmisibile. Din acest punct de vedere, veniturile salariale nu fac parte din această categorie, așa cum se întâmplă, spre exemplu, în cazul unor venituri din pensie, dacă aceasta se află sub un anumit nivel al valorii.

Proaspăt divorțat și cu datorii la bănci

Cesiunea creanței deținute de Țuluș a fost adusă la cunoștința procurorului-șef al DNA de la acea dată, Daniel Morar, și a fost menționată în declarația de avere depusă de procuror în cursul anului 2010. Din acest document, la capitolul “bunuri mobile a căror valoare depășește 3.000 de euro fiecare și bunuri mobile înstrăinatre în ultimele 12 luni”, reiese că, în luna martie a anului 2010, Doru Țuluș a înstrăinat, către o persoană fizică, o creanță cu suma de 28.000 de euro. Tot atunci, procurorul a mai declarat că a vândut către o persoană fizică un autoturism, pentru suma de 16.000 de euro. La acel moment, Doru Țuluș avea datorii destul de importante la bănci. Avea, spre exemplu, un credit, contractat în anul 2009, la Volksbank, în valoare de 59.000 de euro, scadent în anul 2033, la care se adaugă alte două credite contractate în anul 2006, de la Banca Comercială Română, unul scadent în anul 2026, în valoare de 75.000 de euro, iar al doilea, scadent în anul 2016, în valoare de 40.000 de lei.

Mihai Rotaru a cerut executarea silită a debitorului

Așa cum reiese din datele noastre, cumpărătorul drepturilor salariale ale lui Țuluș, Mihai Rotaru, nu a stat cu mâinile în sân și a căutat să-și recupereze investiția, la valoarea integrală de 100% a acestora. În acest sens, în data de 16 februarie 2012, la Judecătoria Sectorului 5 a fost deschisă o cauză civilă, având ca obiect o cerere de încuviințare silită, în care mai mulți judecători și procurori au solicitat executarea silită a Ministerului Justiției. La dosar, în calitate de creditor al Ministerului Justiției, figurează samsarul Mihai Rotaru. Ca element de culoare, în același dosar, colege de cerere a executării silite a statului s-au mai numărat trei judecătoare care, ulterior, asemenea lui Rotaru, au fost arestate în dosare instrumentate de DNA. Este vorba despre judecătoarele Antoanela Anemary Costache și Viorica Dinu, din dosarul lui Dinel Staicu, și de judecătoarea Geanina Terceanu, din dosarul fraților Becali și al lui Cristian Borcea. În 24 februarie 2015, instanța Judecătoriei Sectorului 5 a admis cererea acestora și a încuviințat executarea silită a Ministerului Justiției, hotărârea fiind una fără cale de atac. De altfel, pe rolul instanțelor judecătorești a mai fost deschis, în noiembrie 2014, un dosar prin care Ministerul Justiției cerea suspendarea executării silite în contradictoriu cu Mihai Rotaru. Cauza a fost respinsă, ca perimată.

La patru ani de la tranzacție, i-a închis cumpărătorului un dosar penal

Mihai Rotaru, cel care a cumpărat drepturile salariale, în martie 2010, de la procurorul DNA Doru Țuluș, este unul dintre acționarii FC Club Sportiv U Craiova SA. Între anii 2012-2013, acesta a intrat în conflict deschis cu un alt finanțator din Craiova, Adrian Mititelu. Mai exact, Mititelu l-a acuzat pe Mihai Rotaru că a făcut un blat la un meci de fotbal cu echipa Chimia Râmnicu Vâlcea și a depus o plângere la DNA. fiind, astfel, înregistrat un dosar penal, avându-l ca suspect pe Mihai Rotaru, dosar care i-a fost repartizat procurorului Secției a II-a Petre Narița. În 2014, însă, procurorul Narița a ieșit la pensie, iar dosarul a fost preluat de Doru Țuluș. La scurt timp, Țuluș a dispus rezoluție de clasare, scoțându-l, astfel, pe cel de la care a încasat, în 2010, suma de 28.000 de euro, basma curată. Aceasta este, practic, acuzația pe care Kovesi i-a adus-o lui Țuluș în fața membrilor Secției pentru Procurori a CSM, marți, când a cerut și obținut revocarea acestuia din calitatea de procuror DNA. Potrivit articolului 5 din Legea nr. 303/2004, privind Statutul judecătorilor și procurorilor, judecătorii și procurorii sunt obligați să se abțină de la orice activitate legată de actul de justiție în cazul în care presupune existența unui conflict între interesele lor și interesul public de înfăptuire a justiției sau de apărare a intereselor generale ale societății. Există, însă, și o excepție de la obligația de abținere, Anume, în cazurile în care conflictul de interese a fost adus la cunoștință, în scris, colegiului de conducere al instanței sau conducătorului parchetului și s-a considerat că existența conflictului de interese nu afectează îndeplinirea impar- țială a atribuțiilor de serviciu. Doru Țuluș susține că cesiunea creanței cu pricina a fost adusă la cunoștința conducerii DNA, că nu a ascuns relația contractuală cu Mihai Rotaru, pe care a menționat-o și în declarația de avere (deși numele lui Rotaru nu apare în acel document), iar, în 2014, când a emis ordonanța de clasare a dosarlui având ca obiect plângerea lui Adrian Mititelu, această clasare a fost confirmată și de adjunctul șefei DNA, Călin Nistor, mâna dreaptă a Laurei Codruța Kovesi.

Răzbunarea lui Kovesi

Așa stând lucrurile, este mai mult decât suspect faptul că, în 2014, conducerea DNA, care cunoștea relația contractuală dintre Doru Țuluș și Mihai Rotaru, a încuviințat ca dosarul lui Rotaru să fie instrumentat de Țuluș. Cu atât mai suspectă este sesizarea făcută, în 2017, de Laura Codruța Kovesi, la CSM, invocând existența conflictului de interese, la mai bine de șapte ani de la petrecerea acestor evenimente. Marți, Secția pentru Procurori a CSM a admis sesizarea lui Kovesi și a avizat pozitiv solicitarea acesteia de revocarea din funcție a procurorului-șef de secție Doru Țuluș și a procuroarei Mihaela Moraru Iorga, după ce, în prealabil, vinerea trecută, procurorul general al României, Augustin Lazăr, le-a retras celor doi delegările în funcțiile de conducere de la DNA. Țuluș, Iorga Moraru și un alt procuror au intrat în conflict cu Laura Kovesi după ce au refuzat să se supună testării cu aparatul poligraf, după ce conducerea DNA, prin Marius Iacob, a declanșat o anchetă internă pentru a identifica persoana care a înregistrat o ședință de lucru a secțiilor DNA, în luna martie, înregistrare care, ulterior, a fost difuzată în presă. Cei trei procurori au sesizat Inspecția Judiciară în legătură cu practicile lui Kovesi, iar la trei zile după această sesizare, au fost, practic, dați afară din DNA.

Rotaru, dosare pe bandă rulantă la DNA

Revenind la afaceristul Mihai Rotaru, acesta este acuzat de DNA în două dosare penale privind fraudele ANRP. În iulie 2016, el a fost trimis în judecată pentru o fraudă de 21 de milioane de euro, în legătură cu acordarea unor despăgubiri pentru un drept litigios cumpărat de acesta pentru suma de 750.000 de euro. În același dosar mai este suspectat și fostul deputat PDL Ioan Oltean. Mihai Rotaru a fost arestat la sfârșitul anului 2015, de către un procuror din secția la care a lucrat și Țuluș. Anul acesta, în februarue, Mihai Rotaru a mai fost pus sub acuzare într-un al doilea dosar ANRP, împreună cu sora sa, Diana Le Bomin, în legătură cu despăgubiri de 17 milioane de euro aferente unor terenuri din Bistrița. „Jurnalul Național” a prezentat, anul trecut, o amplă anchetă referitoare la activitățile lui Mihai Rotaru și legăturile sale cu Gheorghe Stelian, Dorin Cocoș și Adrian Andrici, un alt cumpărător de drepturi litigioase.

Ultima oră
Alte titluri din: Anchete
Afacerile ex-soției lui Puiu Popoviciu cu opera de artă. Compania, implicată într-un scandal soldat cu o condamnare penală Afacerile ex-soției lui Puiu Popoviciu cu opera de artă. Compania, implicată într-un scandal soldat cu o condamnare penală
IT-istul lui Boc, noul om de la Microsoft, pentru stat IT-istul lui Boc, noul om de la Microsoft, pentru stat
Mai multe titluri din: Anchete
Antena3.ro A văzut o vacă pe drum și a scos imediat telefonul să o filmeze! Ce făcea animalul în timp ce o mașină mergea în față - VIDEO impresionant!
Libertatea.ro Așa ceva nu s-a mai auzit în România, ce i-a făcut soțul zilnic o lună pentru a rămâne gravidă
A1.ro Nu, nu este o glumă! Locuitorii din PITEŞTI vor putea merge gratuit cu METROUL. Gafa uriaşă făcută de Consiliul Local
IncomeMagazine.ro Cate rachete balistice are armata Rusiei?