Paguba calculată de DNA în cazul Puiu Popoviciu, 1 miliard lei. Valoarea terenurilor estimată de Guvern: 1,23 de miliarde de euro

Autor: ION ALEXANDRU
04 Aug 2017

Cu o sentință definitivă de condamnare la închisioare a afaceristului Puiu Popoviciu și a fostului rector al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară București, Alecu Ioan Niculae, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiţie au rezolvat doar tragerea la răspundere penală a inițiatorilor uneia dintre cele mai importante afaceri imobiliare post-decembriste din Capitală. Însă condamnările pronunțate nu au rezolvat și problema recuperării preju­diciului. În timp ce DNA, în rechizitoriu, a estimat valoarea celor 224 de hectare de teren din nordul Bucureștiului la aproximativ 337 de milioane de euro, într-o anexă a unui proiect de Hotărâre de Guvern de la începutul aces­tui an se precizează faptul că valoarea de expropriere a unui metru pătrat de teren în zona respectivă se ridică la 550 de euro. În aceste condiții, la prețuri de trei ori mai mici astăzi decât în perioada 2008, de „boom imobiliar”, domeniul fostei Ferme Băneasa valorează 1.235.590.950 de euro, adică de patru ori mai mult. Și nu este singura problemă nerezolvată și neinvestigată din acest dosar. Mai rămân de elucidat situaţia terenurilor donate de Puiu Popoviciu Primăriei Capitalei, terenuri pe care municipalitatea a construit, din fonduri europene, drumuri de acces și a asigurat utilitățile pentru cartie­rul de lux ridicat acolo, şi situația celor patru hectare de teren concesionate Ambasadei SUA la București, în anul 2006, pentru o perioadă de 99 de ani.

Latura civilă, mai exact situaţia recuperării prejudiciului din dosarul „Băneasa” nu a făcut obiectul hotărârii de miercuri pronunțate de Secția Penală a Înaltei Curţi de Casație și Justiție. În acest moment, terenurile, imobilele și banii rulați ca urmare a utilizării acestor bunuri rămân în proprietatea celor impli­cați în această afacere.

Latura civilă este pe rolul Curții de Apel de mai bine de un an

Anul trecut, în vară, Curtea de Apel București a pronunţat hotărârea de condamnare, pe fond, a inculpaților din dosarul „Băneasa”. Atunci judecă­torii au decis disjungerea laturii civile. Cu mențiunea că această disjungere nu va separa total acțiunea penală de latura civilă și că instanța nu va trimite partea civilă spre judecare unui complet civil.

Așa se face că, la data de 23 iunie 2016, chiar în ziua în care Curtea de Apel București a dat sentinţa pe fond, pe rolul aceleiași instanțe a fost înre­gistrat un nou dosar, având numărul 4445/2/2016, având ca obiect latura civilă din dosarul penal „Băneasa”. Părțile din dosar sunt aceleași, iar Ministerul Finanțelor Publice și Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București (USAMVB) au calitatea de părţi civile. Tot ca părţi civile apar în această cauză firmele lui Puiu Pipoviciu, respectiv SC Băneasa Investments SA, SC Băneasa Rezidențial SRL și SC Băneasa Busi­ness and Technologies Park SRL. Aceste firme au cerut, în septembrie 2016, recuzarea judecătorului Claudiu Bogdan Ion Tudoran, cerere respinsă de instanţă.

Situația acestei cauze este departe de a fi finalizată. În noiembrie 2016, instanţa a decis să-i scoată din această cauză pe Ilie Cornel Șerban, fostul șef al DGIPI, și pe ofițerul DGA Petru Pitcovici. În luna ianuarie a acestui an, Curtea de Apel București a respins cererile făcute de Alecu Ioan Niculae și de Ștefan Diaconescu, de a scoate din proces părțile civile SC Băneasa Invest­ments SA, Băneasa Rezidențial SRL și SC Băneasa Business and Technologies Park SRL.

Ultimul termen de judecată din acest proces a avut loc în 24 iulie, când instanța a decis amânarea cauzei, deoa­rece lipsea dosarul atașat. Următorul termen de judecată va avea loc în data de 29 septembrie.

Prejudiciu calculat în minus?

Despre ce este vorba, mai exact, în această cauză civilă disjunsă din dosarul penal în care s-au pronunțat deja condamnări definitive? Despre stabilirea și recuperarea prejudiciului adus statului și USAMVB prin prelu­area, în condiții ilegale, a celor 224 de hectare de teren ce au aparținut statului român, ca domeniu public, de către SC Băneasa Investments SA.

Este vorba de o suprafață exactă de 2.246.529 de metri pătrați de teren cu care USAMVB a intrat, ca aport în natură la capitalul social, alături de alte companii ale lui Puiu Popoviciu, în SC Băneasa Investments SA. Procurorii DNA au dispus efectuarea unei exper­tize tehnico-științifice și topo-cadastrale pentru evaluarea acestor terenuri în martie 2012, stabilind în final un preț de 150 de euro pe metru pătrat. Astfel, s-a ajuns la un prejudiciu de 335.387.260 de lei adus statului român și la 619.472.218 lei prejudiciu adus USAMVB.

În februarie2017, însă, valoarea reală a acestor terenuri a ieșit la iveală, din greșeală, cu ocazia unui demers de consultare a publicului făcut de Guvernul României. Mai exact, Minis­terul Transporturilor a inițiat un proiect de hotărâre de Guvern în vederea expro­prierii unor suprafețe de teren de pe DN1 în vederea demarării proiectului de execuție a lucrărilor aferente „legăturii rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional „Henri Coandă” - Otopeni (Magistrala 6 - 1 Mai - Otopeni)”. Cu acest prilej, în anexa a doua a proiectului de HG, inițiatorul publică lista cu imobilele supuse procedurii de expro­priere și alți titulari de drepturi legale, identificați în baza de date a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor. La pozițiile 17, 18, 20, 21, 22 și 23 din această listă găsim terenuri din dosarul „Băneasa”, aflate sub sechestru penal instituit de DNA.

Guvernul spune că prețul zonei este de 550 de euro metrul pătrat

La poziția nr. 17 a acestei liste regăsim un teren, în suprafață de 799 metri pătrați, aparținând SC Băneasa Investments SA, evaluat pentru expropriere de Guvern la 1.805.704 lei. Adică la 550 de euro metrul pătrat, în loc de 150 de euro cât apare în evaluarea DNA. Alte terenuri, de pe aceeași listă, sunt: 685 de metri pătrați, aparținând Băneasa Invest­ments și SC Blue Box Imobiliare SRL, cu sechestru instituit de Ministerul Public, evaluat la 1.696.718 lei; un teren de 312 metri pătrați, aparținând de asemenea Băneasa Investments SA și cu sechestru penal, evaluat la 510.507 lei; un teren de 1.368 de metri pătrați, aparținând Băneasa Investments SA, cu sechestru penal, evaluat la 2.267.678 de lei; un teren de 405 metri pătrați, aparținând Băneasa Investments SA și cu sechestru penal, evaluat la 662.678 de lei, și un teren de 483 de metri pătrați, aparținând tot Băneasa Investments SA și tot cu sechestru penal instituit pe el, evaluat de Guvern la 556.183 de lei.

Potrivit acestei evaluări vizând niște terenuri ce urmează a fi expro­priate (deci fără valoare economică, deoarece vor fi utilizate în interes public), prețul unui metru pătrat de teren în cartierul Băneasa Park este de 550 de euro. Pornind de la această informație, înseamnă că valoarea reală a celor 2.246.529 de metri pătrați care fac obiectul dosarului penal se ridică, în 2017, la 1.235.590.950 de euro, de patru ori mai mare decât cea reținută de DNA în rechizitoriu.

Contractul cu Ambasada SUA poate fi lovit de nulitate absolută

Terenurile în cauză aparțin statului român, conform legii, și se află în domeniul public. Potrivit procurorilor, bunurile care formează obiectul proprietății publice sunt inalienabile și imprescriptibile: nu pot fi înstrăinate, ci doar date în administrare, concesionare sau închiriere. În cazul acestor trenuri însă, care aveau ca utilitate activități didactice și de cercetare, „nu se impunea doar soluţia interdicţiei înstrăinării lor, ci şi imposibilitatea dobândirii acestora de către terți, prin orice mod de dobândire reglementat de lege”. În rechizitoriu se arată că „orice acte juridice încheiate astfel sunt lovite de nulitate absolută”.

Ce acte juridice, despre care procurorii spun că sunt lovite de nulitate absolută, au fost încheiate, având ca obiect suprafețe importante din aceste terenuri? La data de 23 august 2006, în cadrul unei ședințe AGA a SCBăneasa Investments SA, s-a hotărât încheierea cu Ambasada Statelor Unite ale Americii la București a unei convenții pentru constituirea unui drept de superficie sau de închiriere asupra unei suprafețe de teren de 40.000,83 de metri pătrați, având numărul cadastral 4506, din pământurile Fermei Băneasa, pe o perioadă de 99 de ani, la un preț de opt milioane de dolari fără TVA.

Totodată, s-a hotărât încheierea unei alte convenții privind dezvoltarea infrastructurii, în valoare de alte șapte milioane de dolari fără TVA, având ca obiect asigurarea utilităților și a căilor de acces pentru terenul închiriat. În data de 15 noiembrie 2006 a fost încheiat contractul între SC Băneasa Investments SA și Ambasada Statelor Unite la București, la o valoare totală de 15 milioane de dolari fără TVA. Astfel, Ambasada SUA și-a pututconstrui un nou sediu, în care s-a mutat în anul 2011.

Deși acest episod este menționat în rechizitoriu, dosarul nu a mers mai departe și nu s-a cerut confiscarea acestui teren. Motivația poate fi doar imaginată. Procurorii spun că doar în cazul acestui contract afacerea a fost încheiată de SC Băneasa Investments SA. În alte cazuri, cum ar fi contractele similare încheiate cu Brico Store sau cu Automotive Trading, contractele au fost încheiate de SC Băneasa Developments SRL, în care Universitatea de Agronomie nu deținea nicio parte socială.

Primăria lui Băsescu a primit terenuri în donație

Un al doilea caz de înstrăinare ilegală a terenurilor statului de către firmele lui Puiu Popoviciu a fost concretizat chiar la sfârșitul anului 2004 și la începutul anului 2005. Aflată încă sub influenţa lui Traian Băsescu, devenit chiar atunci președinte, Primăria Municipiului București a fost cadorisită, din aceste pământuri, cu nu mai puțin de 282.116,99 metri pătrați de către SC Băneasa Investments SA.

Donațiile au fost aprobate prin două Hotărâri ale Consiliului General al Municipiului București, una din data de 28 decembrie 2004, iar a doua din data de 3 martie 2005. În ședința din decembrie 2004, Consiliul General a aprobat oferta de donație, fără sarcini, formulată de Băneasa Investments SA, a terenului intravilan în suprafață de 98.543 de metri pătrați, compus din opt parcele. Conform Hotărârii CGMB, primarul general a fost mandatat să semneze această tranzacție în numele și pentru Municipiul București. Președinte de ședință a fost Mioara Mantale, o apropiată a lui Traian Băsescu.

În 3 martie 2005, CGMB a emis o a doua hotărâre, cu numărul 52, prin care a aprobat oferta făcută de Băneasa Investments SA de donaţie a unei suprafețe de 183.573 de metri pătrați de teren intravilan, compus din 17 parcele. Toate terenurile au fost trecute în domeniul public al Municipiului București. Ilegal, spun procurorii. Asta deoarece după ce USAMV a obţinut, ilegal, titlurile de proprietate pe întreaga suprafață de 224 de hectare și după ce s-a asociat în participațiune cu aceste terenuri în SC Băneasa Investments SA, terenurile au intrat în circuitul civil. Ulterior, compania lui Popoviciu a obținut aprobările necesare edificării unor construcții de locuințe, administrative și comerciale. Proiectul necesita construcția de drumuri de acces, legături cu drumurile deja existente, asigurarea reţelei de alimentare cu electricitate, cu gaze, cu apă și canal. Aceste lucrări, spun procurorii în rechizitoriu, au fost efectuate de Primăria Capitalei din fonduri europene. „În schimbul efectuării acestor lucrări, Primăria București a primit, prin două acte de donație, deși acest lucru era ilegal, două suprafețe de teren, devenind astfel, în mod ilegal, proprietar”, se arată în rechizitoriu.

 

Puiu Popoviciu, de negăsit

Omul de afaceri Puiu Popoviciu, care a primit miercuri șapte ani de închisoare cu executare, nu a fost încă încarcerat în penitenciar. Polițiștii de la Serviciul Urmăriri nu l-au putut găsi la nicio adresă cunoscută din București, astfel că afaceristul a fost dat în urmărire națională. Următoarea etapă în această situaţie este emiterea de către Curtea de Apel București a unui mandat interna­țional de arestare preventivă pe numele lui Puiu Popoviciu și darea acestuia în urmărire prin Interpol.

Există informaţii potrivit cărora Puiu Popoviciu a părăsit teritoriul României încă din data de 3 iulie 2017. Este posibil să se afle fie pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, unde deține mai multe proprietăți, fie în Marea Britanie. Ieri, fostul șef al SIE, Cătălin Harnagea, a declarat la Antena 3 că Puiu Popoviciu și-a mutat rezidența fiscală din Principatul Monaco în Marea Britanie, iar copilul pe care Popoviciu îl are cu noua sa iubită este cetățean britanic. În această situație, Puiu Popoviciu ar încerca să evite o eventuală extrădare și ar urmări de fapt să execute pedepsa într-un centru de deținere britanic.

 

Ultima oră
Alte titluri din: Anchete
Pentru Cocoş, primele şase au fost toate norocoase. Un apropiat al Elenei Udrea a supralicitat Pentru Cocoş, primele şase au fost toate norocoase. Un apropiat al Elenei Udrea a supralicitat
DNA, cel mai blând evaluator al pagubei produse de Puiu Popoviciu DNA, cel mai blând evaluator al pagubei produse de Puiu Popoviciu
Mai multe titluri din: Anchete
Antena3.ro Nu avea bani de chirie și a văzut un anunț pe internet. „Îți închiriez apartamentul dacă faci amor cu mine!” Fata a decis să încerce. Ce i-a făcut bărbatul
Libertatea.ro Cât de des e bine să faci sex, în funcție de vârstă. După o anumită vârstă, se întâmplă asta
A1.ro Sătenii dintr-o comună ieșeană săpau liniștiți la canalizare atunci când au făcut o descoperire istorică! Ce au găsit în pământ
IncomeMagazine.ro Horoscopul zilei de luni, 21 august 2017