x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete Încă o lovitură primită de DNA în războiul cu repudiații din instituție

Încă o lovitură primită de DNA în războiul cu repudiații din instituție

de Ion Alexandru    |    19 Oct 2017   •   10:18
Încă o lovitură primită de DNA în războiul cu repudiații din instituție
Sursa foto: RADU TUTA / AGERPRES FOTO

Laura Codruța Kovesi înregistrează un nou eșec în justiție. De această dată, nu prin instituția pe care o coordonează, DNA, ci în nume personal. Magistrații Instanței Supreme au hotărât, definitiv, să respingă cererea pe care Kovesi a formulat-o în legătură cu strămutarea de la Curtea de Apel București a cauzei civile care face obiectul solicitării procuroarei Mihaela Moraru Iorga de suspendare a Ordinului prin care a fost revocată din funcția de procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

În ziua în care Laura Codruța Kovesi încerca să-și spele imaginea la Bruxelles, Înalta Curte de Casație și Justiție îi aplica o nouă lovitură șefei DNA. Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Instanței Supreme a decis, marți, să respingă cererea formulată de Laura Kovesi, în calitate de “reprezentant al Ministerului Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție” de strămutare a unui dosar aflat pe rolul Curții de Apel București. Este vorba despre dosarul nr. 6018/2/2017, care vizează suspendarea Ordinului nr. 301 din data de 5 iulie 2017, prin care Laura Codruța Kovesi a decis să o dea afară din DNA pe procuroarea Mihaela Moraru Iorga.

Hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justție nr. 3030 din 17 octombrie 2017 este definitivă, ea neputând fi atacată.

Cerere la zece zile de la punerea dosarului pe rol

Interesant este faptul că Laura Codruţa Kovesi a făcut această cerere de strămutare a dosarului în 17 august 2017, la doar zece zile după ce dosarul pe care îl dorea să fie strămutat fusese înregistrat pe rolul Secției a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal al Curții de Apel București. Atunci. Mihaela Moraru Iorga a cerut instanței de contencios administrativ să suspende executarea ordinului lui Kovesi de revocare din DNA, până la soluționarea pe fond a cererii de anulare a aceluiași act cu caracter administrativ.

Cererea de strămutare a fost, astfel, înaintată ÎCCJ exact în ziua în care completul de vacanță a început să judece, pe fond, cererea Mihaelei Moraru Iorga. La termenul din 17 august, acest complet de vacanță a amânat cauza pentru a da posibilitatea DNA să formuleze cererea de întâmpinare. După terminarea vacanței judecătorești, dosarul a fost reluat de către completul de fond, care, în data de 13 septembrie, a amânat din nou cauza pentru îndeplinirea unor obligații procedurale, iar la termenul din data de 21 septembrie 2017, instanța a anunțat că rămâne în pronunțare în legătură cu cererea DNA privind recuzarea judecătorului Anar Jabre. Cererea de recuzare a fost respinsă în data de 25 septembrie.

Ordinul de revocare a fost suspendat

La 27 septembrie, Curtea de Apel București a decis să respingă excepția lipsei calității procesuale a procurorului-șef al DNA, ca neîntemeiată, și a admis în parte cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a articolului 87, alineat 8, din Legea nr. 304/2004. În schimb, a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor alineatului 9 din același articol de lege.

Lovitura a venit în momentul în care Curtea de Apel București a decis, în baza prevederilor art. 11 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, să suspende executarea Ordinului nr. 301 din data de 5 iulie 2017 emis de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, de recuzare din funcția de procuror DNA a Mihaelei Moraru Iorga. Această suspendare operează, potrivit încheierii nr. 3325/2017 a instanței, până la pronunțarea instanței de fond asupra acțiunii în anulare a aceluiași ordin emis de Kovesi.

DNA avea la dispoziţie un termen de cinci zile pentru a ataca soluția pe fond a Curții de Apel București. Recursul, pe care Kovesi îl putea depune pe rolul aceleiași secții, nu a fost înregistrat. La capitolul “Căi de atac”, nu există nicio mențiune din care să rezulte că DNA a înaintat calea de atac în termenul prevăzut.

Este aşteptată decizia CCR

Lucrurile nu s-au încheiat, însă, aici. Curtea de Apel a sesizat, în 27 septembrie 2017, Curtea Constituțională în legătură cu excepția de neconstituționalitate a alineatului 8 din articolul 87 al Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. În acest sens, instanța de contencios constituțional trebuie să se pronunțe dacă acest articol încalcă sau nu Constituția.

Acest articol prevede că “procurorii numiți în cadrul Parchetului Național Anticorupție (Direcției Naționale Anticorupție) pot fi revocați prin ordin al procurorului general al Parchetului Național Anticorupție (al procurorului-șef al DNA), cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare”. Mihaela Moraru Iorga nu a fost sancționată disciplinar la momentul în care Laura Kovesi a decis revocarea acesteia de la DNA.

Din datele existente, până acum nu a fost înregistrat pe rolul Curții Constituționale niciun dosar care să privească lămurirea constituționalității acestui articol.

Cum și-a întemeiat cererea de mutare a dosarului

Laura Kovesi și-a întemeiat cererea de strămutare a dosarului privind solicitarea suspendării Ordinului de revocare a Mihaelei Moraru Iorga printr-o motivare în care vorbește despre faptul că Înalta Curte a mai strămutat, în trecut, un dosar în care șefa DNA avea calitatea de parte. Chiar și nominalizează acest dosar, 6043/3/2015, aflat pe rolul Secției de Contencios Administrativ al Curţii de Apel București, în care Kovesi a acționat în judecată Antena 3 și pe jurnaliștii Răzvan Savaliuc, Mugur Ciuvică, Mihai Gâdea și Radu Tudor. Laura Kovesi invocă faptul că, dacă acest dosar a fost strămutat, trebuie să fie strămutat de la Curtea de Apel București și acest al doilea dosar în care a fost, practic, acționată în judecată de către fosta ei subalternă. Cererea a fost, așa cum am arătat mai sus, respinsă de magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Loviturile pe care DNA le primește, în ultima vreme, devin tot mai numeroase. De la achitările pe bandă rulantă pe care le încasează parchetul lui Kovesi, până la concluziile devastatoare din Raportul Inspecției Judiciare cu privire la controlul de fond făcut la DNA, imaginea procurorului-șef este vizibil șifonată.

×
Subiecte în articol: codruţa kovesi