x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete EXCLUSIV. Furadanul şi anchetatorii din cazul Mădălinei Manole

EXCLUSIV. Furadanul şi anchetatorii din cazul Mădălinei Manole

de Petru Zoltan    |    16 Iul 2014   •   17:11
EXCLUSIV. Furadanul şi anchetatorii din cazul Mădălinei Manole

În ancheta criminaliştilor români nu s-a stabilit cum s-a sinucis Mădălina Manole. Sinuciderea este un act de omucidere unde agresorul şi victima sunt una şi aceeaşi persoană, şi trebuia demonstrat cum a decurs această “omucidere”. Analistul de investigaţii criminale Mihaela Brooks a constatat că “filmul” sinuciderii Mădălinei Manole nu este clar, are foarte multe întreruperi, motiv pentru care a ridicat foarte multe semne de întrebare. “La dosar nu există o listă a unor simptome ca urmare a venirii în contact cu furadanul, ca de exemplu: voma, urinare, diaree, vedere înceţosată, ameţeli, fluiditate excesivă de salivă, crampe abdominale şi stare de inconştienţă. Aceste simptome nu au fost luate în calcul în stabilirea traseului făcut de victimă de la locul unde au fost găsite recipientul, paharul şi locul unde a căzut victima. Pentru o mai bună prezentare a acestor simptome, le voi prezenta în funcţie de cantitatea de otravă, aşa cum sunt menţionate de Frederick Fishel de la Universitatea Florida.”

Cazul Mădălina Manole. Furadanul şi anchetatorii

Cercetările ştiinţifice arată că în cazurile de toxicologie acută cu carbamate (grupa de care aparţine furadanul), sunt prezente convulsii şi tremurături. Conform California Poison Control System simptomele apar în mai puţin de 5 minute şi moartea intervine până în 15 minute. “Ţinând cont de simptomatică, cantitatea de pesticide ingerată şi traseul făcut de victimă din baia în care se aflau recipientul şi paharul la locul unde a căzut victima, organul de anchetă nu a probat «filmul» acestui traseu făcut de Mădălina Manole”, spune Mihaela Brooks. După cum este notat la dosar, paharul şi recipientul erau pe pardoseală, recipientul cu capacul înşurubat (nu reiese de nicăieri că fost desfăcut). Mihaela Brooks prezintă câteva observaţii care nu au fost luate în considerare în anchetă:

1. S-a emis ipoteza că victima a turnat de două ori pesticide în pahar şi de două ori a ingerat substanţa. Este ştiut că primele simptome apar imediat (doar inhalarea mirosului şi a vaporilor pesticidului produce primele simptome minore). Toate simptomele apar în mai puţin de 5 minute.

Nu s-a stabilit în ce poziţie era victima când a făcut ingerarea: în poziţie verticală sau stând pe pardorseală; în genunchi ori în şezut. Indiferent de poziţie, dacă în minutul 0 victima a ingerat prima cantitate de pesticid, şi ţinând cu o mână recipientul şi cu a doua mână paharul, atunci după ingerarea primului pahar au apărut şi simptomele. Nu se explică cum a putut să îşi ţină echilibrul, dacă senzaţia de vomă – care este prima reacţie a organismului în contact cu otrava, urmată de urinare – având loc în primele minute deja, ea a reuşit să îşi toarne şi să ingereze al doilea pahar. Mai mult, nu exista nici o urma de pată de pesticid în baie, dar există pe hol lângă victimă. La dosar este menţionat că doar 3 amprente pe dulapul de deasupra locului unde erau aceste obiecte au fost găsite, şi una din aceste amprente a fost indentificată ca aparţinad victimei.

După ingerarea celui de-al doilea pahar, toate simptomele de toxicologie acută erau prezente, dar anchetatorii nu au dovedit cum victima a fost capabilă să înşurubeze capacul recipientului, să pună şi paharul şi recipientul pe pardoseală şi cum s-a deplasat având convulsii şi tremorături, vedere înceţoşată, instabilitatea în a merge – asta doar ca să menţionez unele din simptomele otrăvii. Dacă a făcut ingerarea în poziţia stând în picioare, atunci având aceste simptome a trebuit să se aplece să pună recipientul şi paharul pe pardoseală, să se ridice iarăşi şi să mai meargă până la locul unde a căzut – aşa cum am mai menţionat, o distanţă care depăşeşte cu mult 2 metri.

2. Urinare este unul din primele simptome care apar şi nu s-a făcut nici o menţiune dacă victima a urinat şi unde. În fotografia judiciară 33 în care victima este fotografiată din partea stangă a corpului – din unghiul picioarelor, se poate vedea o urmă – pată pe interiorul cracului drept al pantalonilor, situată între picioare care pare a fi o urmă de urinare, dar după felul cum este formată, arată ca urinarea a avut loc când victima era deja cazută. Nu există nici o menţiune la dosar care să denote analiza acelei pete şi cum a fost formată.

3. S-au făcut fotografii judiciare cu partea de sus a spatelui victimei după ce a fost întoarsă de criminalişti – foto 53, 54, 55 –, dar nu s-au făcut fotografii a întregului corp din spate, inclusiv a părţii de la mijloc în jos unde se putea vedea urma-pată de “urină” dintre picioare în spatele pantalonilor, care putea confirma şi mai mult poziţia victimei atunci când s-a format.

4. De asemenea, după ridicarea cadavrului nu s-a consemnat dacă există o pată de urină pe pardoseală sau în orice altă locaţie pe “traseul” de la baia unde era otrava şi locul unde a căzut. Urinarea se întâlneşte la multe cazuri de deces, inclusiv moarte naturală, dar în acest caz este important când şi unde a avut loc, căci este unul din primele simptome ale ingerării otrăvii când victima este în viaţă. În raportul de autopsie este menţionat că vezica urinară era goală.

5. Din fotografia judiciară 33 se poate vedea clar cum cracul drept al pantalonilor este sub călcâiul drept al piciorului şi din punct de vedere criminalistic asta denotă că victima a fost trasă. Cracul stâng al pantalonilor este ridicat în întregime până la genunchi. Se ştie că echipajul de ambulanţă a încercat să o resusciteze, dar poziţia pantalonilor impunea o descriere detailată din partea tuturor martorilor la cum a fost găsită, dacă a fost mişcată, de ce a fost mişcată, dacă unul din obiectele de îmbrăcăminte a fost înlăturat sau mişcat.

Citește și Mădălina Manole. Ultimul interviu

×