“A fost vocea vieţii mele”. Şi Nadia plângea

Autor: FLORIN CONDURATEANU
17 Mai 2018

“Zece! Nadia a primit al treilea zece, o fetiţă din România!”. Aducătorul de veşti bune, Cristian Ţopescu! Vestitor de minunăţii ale sportivilor români, fapte superbe ce uimeau lumea: “Hagi, şut, gol în poarta Argentinei, gol la fel de frumos ca al lui Răducioiu. Am învins Argentina, campioana mondială!”. Vocea inegalabilă, izbucnind din piept cu o parte de suflet, Ţopescu ne făcea să fim mândri de gena noastră de români. “Barca sovieticilor se apropie ameninţător, Patzaichin trage din răsputeri să menţină avansul, i s-a rupt vâsla, se luptă cu apa practic cu un băţ. Ivan Patzaichin trece primul linia de sosire, al şaptelea titlu olimpic adus României de Patzaichin!”. Ce încântare a fost şi transmiterea finalei de la Roland Garros: “Ilie al nostru a entuziasmat, fermecător jocul lui, este noul campion de la Roland Garros!”. Din nou vocea cu atâta primăvară în ea, rostind impecabil cuvintele româneşti,  vocea maestrului Cristian Ţopescu. Nadia lăcrima la telefon vorbind despre Cristian în superba emisiune a lui Mihai Gâdea: “Mi-a fost ca un părinte, el a adus culoare medaliilor mele”. Splendid, Nadia naşte metafore umezite de lacrimi, având dragoste şi recunoştinţă până la ultima vocală faţă de cronicarul izbânzilor ei. “Vocea, ce frumos sună, ca vioara lui Enescu, a plecat cu ea. Drum bun, Cristian Ţopescu!”. Printre vorbe şi, iată, versuri aşternute de Nadia la căpătâiul lui Cristian Ţopescu, Zeiţa se destăinuie: “A fost vocea vieţii mele!”. De neuitat relatarea lui Ţopescu de la Olimpiada de la Moscova, când super puterea sovietică, cu spectrul tancurilor, pur şi simplu, i-a răpit medalia Nadiei, i-a ciuntit mitocăneşte nota, iar Ţopescu a comentat demn, curajos. Am stat alături, umăr lângă umăr cu Ţopescu, în avionul care ne ducea la Campionatul Mondial de fotbal din America. N-am să uit nicicând că, timp de 10 ore, până la Los Angeles, Maestrul Cristian a lucrat tot timpul, grafice, tabele, ordonarea ideilor pentru transmisiile ce aveau să vină. Mă bucuram nespus când în ziua de Florii, primul telefon de felicitare, pe care-l primeam dis-de-dimineaţă, era de la Maestrul Ţopescu. A fost o vreme în care eu făceam parte din Consiliul de Administraţie al TVR. Cristian Ţopescu era invitat permanent. Când intra în sala de consiliu, mă fixa cu privirea lui blândă de om bun şi rostea metafora inventată de mine: “Vă pup pe suflet!”. E un veritabil premiu pentru mine!

 

Ultima oră
Alte titluri din: Editoriale
Laura Kovesi a sfidat, ieri, lecția lui Titulescu Laura Kovesi a sfidat, ieri, lecția lui Titulescu
Cum se răzbună istoria pe Kovesi Cum se răzbună istoria pe Kovesi
Mai multe titluri din: Editoriale
Antena3.ro S-a întâlnit cu un călugăr de la Mănăstirea din Peștera Ialomiței. Bătrânul era speriat, vorbea grăbit și gesticula. S-a apropiat de femeie și i-a spus ceva cumplit…
Libertatea.ro Și-au dus fetița la spital, după ce au văzut asta pe mâna ei. Medicii au rămas fără cuvinte
A1.ro Ministerul Educației a confirmat: se închid școli! Care sunt unitățile de învățământ vizate!
IncomeMagazine.ro Cate rachete balistice are armata Rusiei?