1989, România fără datorii...

Autor: DAN CONSTANTIN
17 Apr 2018

Nicolae Ceauşescu anunţa în 12 aprilie 1989 terminarea plăţii datoriei externe a României şi promovarea unei hotărâri care interzicea în continuare apelarea la credite externe. Această realitate financiară a durat mai puţin de un an; noul regim, după ce l-a omorât pe Ceauşescu, a deschis larg porţile împrumuturilor externe. După 30 de ani, România are o datorie externă totală de 95 miliarde de euro, datoria publică fiind de 34,8 miliarde de euro.

Economiştii discută şi acum ce model ar fi mai bun - datoria zero sau îndatorarea în ritm accelerat?

Documente secrete recent publicate în monumentala lucrare „Trei decenii de relaţii româno-vest-germane (1955-1985)”, coordonator Ambasador Nicolae Ecobescu, ne dau răspunsuri sau indicii pentru clarificarea unor probleme ale datoriei externe cu trimiteri spre prezent. Germania Federală devenise în anii 80 al doilea partener economic al României. Planurile ambiţioase de industrializare se realizau în multe domenii cu firmele vest-germane, relaţia politică bună includea şi plata a 7.000 de mărci pentru fiecare neamţ care emigra, potrivit protocolului secret din ianuarie 1978, asumat de cancelarul german Helmut Schmidt. Suma ajunge în 1983-1984 la 10.000 de mărci, dar RFG avea întârzieri la plăţile pentru cotele de emigranţi, cum reclama ambasadorul Ion Râmbu la Bonn. Restanţe avea RFG şi la proiectele pentru crearea unei platforme industriale la Timişoara, cu o creditare fără dobândă de 700 milioane de mărci; la promisiuni neonorate fiind avionul Focker şi o fabrică Volskwagen (convenită cu Willy Brandt) pentru automobile, tot la Timişoara, oraş gândit să devină un pol al societăţilor mixte româno-germane în tehnologii de vârf. Discuţiile Ceauşescu - Genscher din 1983 (Snagov, luna mai, şi Neptun, august) reiau temele investiţiilor vest-germane la Timişoara şi Sibiu, a reeşalonării plăţii creditelor, dar şi a criticilor la adresa FMI şi Băncii Mondiale. „Poziţia Fondului Monetar pentru noi este inacceptabilă pentru că ei încearcă să se amestece în probleme economice pe care nu le cunosc. Ei judecă după nişte şabloane pe care vor să le aplice  peste tot şi în fond ei recomandă dobânzi mai mari şi devalorizarea leului, creşterea preţurilor la o serie de materii prime. De aceea noi am respins aceste cerinţe”, îi spune Ceauşescu oaspetelui, ministrul federal de Externe al RFG, venit în concediu la Marea Neagră. Acum, preşedintele României merge în Tenerife în extrasezon. Dovada că s-au schimbat vremurile.

Ultima oră
Alte titluri din: Editoriale
Când regizorul şi scenaristul se iau la ceartă Când regizorul şi scenaristul se iau la ceartă
Vocaţia primului loc, plăcerea ultimului loc Vocaţia primului loc, plăcerea ultimului loc
Mai multe titluri din: Editoriale
Antena3.ro „Sunt Ana Maria și în aprilie anul trecut, soțul meu a avut o aventură. Asta a trecut iar eu am decis să-l iert. Doar că într-o seară l-am prins...”
Libertatea.ro Bătaie generală la o nuntă mirele a jurat că va divorța. Totul a plecat de la soacră
A1.ro Mașinile vechi ar putea să fie interzise în București! De când ar putea să intre în vigoare această lege
IncomeMagazine.ro Cate rachete balistice are armata Rusiei?