×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Secolul vitezei a ocolit infrastructura de transport a României. Drezina este încă la putere

Autor: ADRIAN STOICA
13 Mar 2018

Construim nouă kilometri de metrou de şapte ani şi încă mai avem de aşteptat până când acesta va fi gata. Avem mai puţin de 500 km de cale ferată pe care trenurile pot circula cu 160 km/h. În ceea ce priveşte autostrăzile, în ultimii doi ani nu am mai deschis niciun kilometru, dar pentru anul acesta ni se promite finalizarea a circa 104 km. Dezastrul în care se află infrastructura de transport a României îl vedem şi îl simţim pe nervii noştri în fiecare zi, dar adevărata sa dimensiune o conştientizăm dacă ne uităm la ce se întâmplă în acest domeniu pe continentul european şi dincolo de el. Lentoarea cu care avansează proiectele a devenit pentru noi un brand de ţară. În urmă cu ceva ani, Elena Udrea a făcut din frunză un brand, acum ministrul Agriculturii ar vrea să fie oaia, dar, probabil, cel mai potrivit ar fi melcul.

Lucrările la tronsonul de metrou Drumul Taberei-Eroilor (Magistrala 5) au început în 2012 şi nu sunt gata nici astăzi. Vorbim despre un tronson de 9,06 kilometri şi 10 staţii. În anul 2011 când s-au semnat contractele pentru construcţia lui, preţul era între 35 şi 55 milioane euro/km. Între timp, lucrările au fost blocate de mai multe ori din lipsa resurselor financiare, iar valoarea lucrării a sărit de 100 de milioane de euro şi va mai continua să crească până în 2019, când ni se promite că tronsonul va fi pus în exploatare. Am reuşit astfel să coborâm sub standardul atins la construcţia primului tronson de metrou din Bucureşti, care a fost construit cu o viteză de 2 km pe an, şi trebuie să ţinem cont că pe acea vreme nu existau celebrele cârtiţe de astăzi.

Să ne uităm în jur că avem ce învăţa

Poate autorităţilorilor li se pare normală viteza de melc cu care avansează lucrările, dar dacă s-ar uita, de exemplu, la englezi, ar avea ce învăţa. Ei au construit un metrou mult mai mare decât peticul nostru în doar trei ani. Au realizat o linie de metrou, denumită Crossrail, care străbate subteranele Londrei, de la est la vest, pe o distanţă de 120 de kilometri, dintre care 42 de kilometri sunt noi. Aceştia au fost săpaţi în doar trei ani, din mai 2012 şi până în 4 iunie 2015, proiectul incluzând şi 10 staţii noi. În 2018, lucrările sunt aproape gata, iar recent au început probele tehnologice.

Moscova a construit anul trecut peste 20 km de linii noi de metrou cu nouă staţii, iar până în 2025 primăria a anunţat că va construi 160 de kilometri de linii de metrou cu 74 de staţii. Pentru noi, acest proiect ar fi unul cu adevărat faraonic.

142 de ani am avea nevoie să finalizăm cei 160 km de metrou pe care Moscova vrea să-i construiască până în 2025, dacă luăm în calcul cei opt ani necesari pentru construirea celor nouă kilometri ai tronsonului Drumul Taberei-Eroilor.

Mai la graniţă cu noi, Ucraina a anunţat la sfârşitul anului trecut că va construi în Kiev o nouă linie de metrou. Tronsonul, care va avea o lungime de 20 de kilometri şi 13 staţii, va fi realizat de un consorţiu chinezesc şi va fi gata în patru ani.

La noi, TGV-ul înseamnă 45 km/h

În ceea ce priveşte lungimea căilor ferate, România stă destul de bine cu cei circa 11.000 km de reţea, fiind pe locul 23 în lume. Dintre ţările blocului ex-comunist, ne întrece Polonia, cu peste 19.000 km (locul 15), iar Cehia este imediat după România, cu 9.600 km. Aici, problema României ţine de starea tehnică a liniilor de cale ferată. În condiţiile în care anual ar trebui să intre în reparaţii capitale peste 300 km de linie, la începutul anului trecut ajunseseră la scadenţă aproximativ 9.000 km. Cu un ritm estimat de 600 km de linie reparaţi anual, efortul investiţional ar însemna aproximativ 800 de milioane de euro anual. Căile ferate de mare viteză încep să taie Europa, dar în România viteza medie a trenurilor de călători este mai mică de 45 km/h, având doar câteva tronsoane pe care se poate circula acum cu 160 km/h. Vorbim aici de Bucureşti-Constanţa (225 km), Bucureşti-Braşov (166 km), Curtici-Radna (52 km) şi în scurt timp pe tronsonul Simeria-Coşlariu-Sighişoara (160 km).

Bucureşti-Budapesta, un proiect de 11 ani

Primele discuţii pentru construirea unei linii de cale de mare viteză în România au apărut în 2007, ele fiind începute cu guvernul ungar. Ele au vizat construirea unei linii Constanţa-Bucureşti-Cluj-Budapesta, care urma să se conecteze cu Bratislava-Viena-Stuttgart-Strasbourg-Paris. Ulterior, discuţiile au fost abandonate, ele reluându-se în urmă cu câteva săptămâni, dar în timp ce Bucureştiul vorbeşte de o legătură de mare viteză pe relaţia Bucureşti-Cluj-Budapesta, ungurii vorbesc despre o legătură mai scurtă, Budapesta-Cluj.

Liniile de mare viteză, la concurenţă cu avioanele

În anul 2014, Turcia punea în exploatare prima sa cale ferată de mare viteză, care lega Ankara de Instanbul (533 km), în urma unei investiţii de 4,25 miliarde de dolari, întinsă pe parcursul a 11 ani. Anul acesta este programată inaugurarea unei noi linii de mare viteză între Ankara şi Sivas (406 km). Tot anul acesta ar urma să fie lansate licitaţiile pentru construcţia liniilor care vor face legătura între Yerköy şi Kayseri (142 kilometri) şi Istanbul-Edirne (aceasta urmând să fie gata în trei ani). Mai la vest, Germania a pus în funcţiune la sfârşitul anului trecut linia de cale ferată de mare viteză care leagă Berlinul de Munchen (500 de kilometri). Tot la sfârşitul anului trecut a fost dată în exploatare şi linia de cale ferată de mare viteză care face legătura între oraşele Erfurt si Ebensfeld. În 2016, chiar şi Maroc a inaugurat prima linie tip TGV, aceasta făcând legătura dintre Tangier şi Casablanca în două ore, în loc de cinci ore. Recordul absolut este deţinut de China, ţară care în şase ani (2007-2013) a inaugurat peste 10.000 km de linii ferate de mare viteză.

Centenarul Marii Uniri, cu Moldova abandonată

Centenarul Marii Uniri găseşte Moldova fără autostrăzi care să o lege de Transilvania şi Muntenia, iar cei circa 850 km de la Constanţa la vama Nădlac sunt parcurşi în peste 30 de ore, în lipsa unei şosele de mare viteză. Bucureştiul, capitala unei ţări care se pregăteşte să preia preşedinţia Comisiei Europene, nu are încă o şosea de centură cu profil de autostradă sau măcar de drum expres, deşi se vorbeşte despre acest proiect de aproape 20 de ani. La capitolul şosele, România se plasează pe locul 57 în lume, cu o lungime a reţelei de 85.000 km, ea fiind devansată clar de Polonia (402.000 km), Ungaria (203.000 km) şi Cehia (130.000 km). În ceea ce priveşte autostrăzile, aici dezastrul este deplin. Avem doar 748 km de autostradă, cifră îngheţată de doi ani, în timp ce Bulgaria, o ţară cu o populaţie jumătate din cea a României, avea anul trecut 740 km, iar Croaţia, o ţară de două ori mai mică decât Bulgaria, 1.310 km. Şi sârbii stau mai bine ca noi, ei ajungând anul trecut la 777 km. Pentru a da însă şi o cifră cu adevărat impresionată, ar mai trebui amintit că India a reuşitconstruiască în perioada 2015-2016 nu mai puţin de 6.000 km de autostradă.

 

 

Ultima oră
Alte titluri din: Economia
Peste 13 miliarde de dolari au fost "spălaţi" in Estonia Peste 13 miliarde de dolari au fost "spălaţi" in Estonia
În acest week-end, expoziție Mercedes-Benz la Deva În acest week-end, expoziție Mercedes-Benz la Deva
Mai multe titluri din: Economia
Antena3.ro Horoscopul săptămânii 28 mai-3 iunie, cu astrologul Camelia Pătrășcanu. Zodia care va sta foarte bine pe plan financiar
Libertatea.ro Singurul lucru pe care Regina Elisabeta îl detestă la Kate Middleton
A1.ro Scene șocante în plină stradă! Un bărbat a fost legat de o balustradă și călcat pe cap și pe față de o tânără. Oamenii șocați s-au oprit și au au filmat totul
IncomeMagazine.ro Cate rachete balistice are armata Rusiei?