Factura pentru furia naturii: 14 miliarde de lei în 10 ani

Autor: ADRIAN STOICA
12 Sep 2017

Pagubele provocate în România de calamităţile naturale în perioada 2005-2014 au totalizat peste 14 miliarde de lei. În cazul unui cutremur asemănător ca intensitate celui produs în martie 1977, pagubele ar creşte exponenţial, la acestea adăugându-se şi pierderile de vieţi omeneşti. Potrivit unui document guvernamental, în acest caz pierderile s-ar ridica la circa 1,8 miliarde de euro. Estimarea autorităţilor este însă mult subevaluată comparativ cu cea a asigurătorilor, aceştia vorbind de pagube cifrate la 6,6 miliarde de euro.

Din punct de vedere teoretic, România este perfect pregătită să facă faţă calamităţilor naturale. Avem strategii, programe naţionale dedicate, comitete şi comisii care să coordoneze intervenţiile în caz de dezastru, dar nu facem aproape nimic pentru a limita efectele. Programul de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat nu are rezultate notabile, primăvara şi toamna teritoriul ţării este la cheremul inundaţiilor, iar vara ogoarele sunt pârjolite de arşiţa soarelui pentru că sistemul de irigaţii a fost distrus.

Evaluări contradictorii ale pagubelor în caz de cutremur

Cutremurul din 19977 a avut un cost estimat la circa 7% din PIB, statisticile din acea vreme aratând că pagubele au fost cifrate la 2,048 miliarde de dolari. „Luând în calcul un coeficient suplimentar de 20% faţă de această valoare, determinat de factori cum sunt vechimea construcţiilor, punerea parţială în practică a Programului naţional de consolidare a clădirilor, creşterea numărului de clădiri cu aglomerare de persoane, creşterea costurilor generate de inflaţie, se estimează pagube de 1,8 miliarde de euro”, se arată în documentul guvernamental. Optimismul autorităţilor este combătut de asigurători care spun că pagubele ar putea ajunge la 6,6 miliarde de euro, din care valoarea daunelor pentru clădirile asigurate ar fi de circa 1,5 miliarde de euro. Circa 75% din populaţia României locuieşte în zone care ar putea fi afectate în cazul unui seism puternic, iar Bucureştiul este capitala sud-europeană cea mai vulnerabilă la cutremure.

Bani puţini pentru clădirile cu bulină, dar şi ăia nefolosiţi

În perioada 2001-2016 au fost consolidate 607 clădiri cu risc seismic, dintre care 370 sunt în Bucureşti. Programul de acţiuni pe anul 2017, pentru care s-au alocat 25 de milioane de lei (aceeaşi sumă ca în 2016), prevede consolidarea a 87 de clădiri de locuit multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public. Dintre cele 87 de clădiri, 78 au fost incluse şi în programul de anul trecut, când a fost alocată aceeaşi sumă, dar ele nu au fost reabilitate. Conform expertizelor, dintre cele 87 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, 60 sunt în Bucureşti, şapte în Ploieşti, şase în Iaşi, cinci în Bacău, patru în Câmpina, Prahova, două în Tulcea şi câte una în Sfântu Gheorghe, Suceava şi Târgu Mureş. Ultimii doi ani au beneficiat de cele mai mari alocaţii pentru consolidarea clădirilor cu bulină, aproape triplu faţă de vârful alocaţiilor care a fost în 2013.

 

Alocaţiile financiare pentru consolidarea clădirilor (mil. lei)

 

An   Buget (lei)       Transferuri solicitate (lei)      Grad de accesare

Total/       Bucureşti Total/       Bucureşti Total/       Bucureşti

2010        8,172       5,415       5,788       2,92 71% 54%

2011 8      5,013       5,925       3,635       74% 73%

2012        6,263       2,2   5,263       2,199       84% 99%

2013        9      5,34 5      2,875       56% 54%

2014        5      2,86 1,315       0      26% 0%

2015        5      2,894       1,265       0,615       25% 21%

 

Situaţia clădirilor din Capitală este următoarea:

- Clădiri încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public: 183;

- Clădiri încadrate în clasa I de risc seismic: 173;

- Clădiri încadrate în clasa a II-a de risc seismic: 318;

- Clădiri încadrate în clasa a III-a de risc seismic: 94;

- Clădiri încadrate în clasa a IV-a de risc seismic: 6;

- Clădiri încadrate în clase de risc, dar consolidate: 75;

- Clădiri încadrate în categorii de urgenţă: 1.581.

 

Valoarea pagubelor provocate de calamităţi (mld. lei)

An   Total        % din PIB

2005        5,975       2,1

2006        0,887       0,3

2007        0,708       0,2

2008        1,6   0,3

2009        0      0

2010        3,736       0,7%

2011 0      0

2012        0,464       0,1

2013        0,705       0,1

2014        0,279       date parţiale

Strategia de luptă împotriva inundaţiilor:17,463 mld. euro

În România se inundă anual zeci de mii de hectare de terenuri, în medie opt persoane îşi pierd viaţa, iar pagubele medii multianuale produse depăşesc 100 de milioane de euro. Specialiştii au identificat  circa 357 de zone cu risc semnificativ la inundații pe care le monitorizează permanent. Pentru acestea au fost identificate și prioritizate circa 2.600 de măsuri, care vor fi realizate în perioada 2016-2021, dar banii sunt prea puţini pentru necesităţile în acest domeniu. Costurile totale pentru aplicarea strategiei de management împotriva inundaţiilor sunt estimate la 17,463 miliarde de euro.

87 mil. lei este valoarea ajutoarelor acordate de Ministerul Mediului în perioada 2010-2014 pentru înlăturarea efectelor provocate de inundaţii

Sistemele de irigaţii, nefuncţionale sau ineficiente

În ultimii 15 ani, seceta a provocat în agricultură pagube estimate la peste  două miliarde de euro. Amenajările pentru irigaţii ocupă aproximativ 22% din suprafaţa agricolă a ţării şi circa 34% din suprafaţa arabilă. Pe 75% din suprafaţa amenajărilor de irigaţii, instalaţiile nu sunt funcţionale, iar cele funcţionale sunt ineficiente din punctul de vedere al consumului de apă și energiei. Potrivit statisticii Ministerului

Agriculturii, 19,58 milioane euro/100.000 ha este diferenţa netă dintre valoarea producţiei agricole obţinute pe terenurile cu amenajări de irigaţii nereabilitate, comparativ cu cele reabilitate. O diferenţă imensă, care ar creşte exponenţial dacă am lua în calcul valoarea obţinută de pe terenurile irigate şi cele neirigate. Guvernul promite că va schimba situaţia, prin Programul  Naţional pentru Îmbunătăţiri Funciare urmând să fie modernizate 86 de sisteme de irigaţii până în 2020, iar pentru atingerea acestui obiectiv se va aloca de la bugetul de stat un miliard de euro.

Pentru înlăturarea efectelor secetei, în perioada 2010-2014, Ministerul Agriculturii a acordat ajutoare în valoare de 187 de milioane de euro.

  • În cazul producerii unui cutremur major, 75% dintre români ar avea suferit de şi 15.000 de clădiri încadrate în clasa I şi a IIa de risc seismic s-ar prăbuşi
  • În 2005, România a fost lovită de inundaţii catastrofale care au distrus mii de case şi au băgat sub apă peste 30.000 de hectare de teren agricol
Ultima oră
Alte titluri din: Economia
IFN-urile devin respectabile din octombrie IFN-urile devin respectabile din octombrie
Disputa privind grâul sechestrat de Egipt s-ar putea prelungi încă şase luni Disputa privind grâul sechestrat de Egipt s-ar putea prelungi încă şase luni
Mai multe titluri din: Economia
Antena3.ro Acest om ne-a salvat viețile, dar A MURIT uitat de toți. Cum a fost posibil așa ceva
Libertatea.ro Alocații de 200 de lei pentru copii. Ce au decis parlamentarii
A1.ro Românul care a salvat lumea. ”Elicopterul meu a prins, cu elicea, o macara. Era soare, n-a văzut-o. Au căzut, cu toții, direct în reactorul nuclear. S-au topit!”
IncomeMagazine.ro Ce s-ar intampla cu Pamantul daca n-ar exista Jupiter?